Deşi suntem fericiţi să semnalăm, mai prompt, pe noul nostru site revistafilm.ro, efervescenţa cinematografică în creştere, ne bucurăm mult de apariţia fiecărui nou număr al revistei noastre în format print.

Ne bucurăm pentru că formatul print de permite abordarea în profunzime a unor teme actuale, cum este "Adaptări nonconformiste", care ocupă o bună parte din noul număr. Analizăm, în numărul prezent filme circumscrise acestei teme, pornind de la ideea că un lungmetraj premiat într-un mare festival, Săptămâna Mare de Andrei Cohn (premiul Criticii independente la Berlin) ne-a inspirat grupajul.

Ne-am bucurat să aflăm că unul dintre titlurile cele mai comentate, în ultima vreme, Anul Nou care nu a fost de Bogdan Mureşanu s-a întors de la Festivalul de la Veneţia cu patru premii, printre care cel mai mare al secţiunii Orizzonti, devenind şi campion de încasări în prima săptămână de prezenţă pe ecranele noastre. Filmul a avut o premieră spectaculoasă, ca şi Trei kilometri până la capătul lumii de Emanuel Pârvu, premiat la Cannes cu Queer Palme. Cele trei titluri amintite sunt analizate minuţios în cronicile incluse în număr, iar Bogdan Mureşanu este protagonistul rubricii Prim-plan, fiind detaliat intervievat. Dintre materialele care reproduc opinii interesante ale oamenilor de cinema, mai amintim că numărul 3 reuneşte păreri ale criticului-realizator Marc Cousins, ale actriţei Rodica Lazăr şi ale celebrului operator Mihai Mălaimare jr.

Numărul oferă comentarii interesante şi în rubricile constante, Festivaluri(Toronto, Karlovy Vari,TIFF, Budapesta, AIFF, Rroma IFF,Pogradec, Ceao, cinema), Sala de cinema, Redescoperiri, Cartea de film, ori Cinemateca vorbită. Vă dorim lectură plăcută!

În acest număr semnează: Tereza Barta, Luminiţa Comşa, Dana Duma, Mihai Fulger, Lucian Georgescu, Marilena Ilieşiu, Anca Ioniţă, Adrian Ionescu, Angelo Mitchievici, Dinu- Ioan Nicula, Marian Sorin Rădulescu, Marian ţuţui, Călin Stănculescu, Titus Vîjeu, Sanda Vişan .

Nmărul 2 al revistei noastre apare în plină efervescenţă colectivă de susţinere a "tricolorilor" în campionatul european, în plină campanie care arată puterea sportului de a uni aspiraţiile unei colectivităţi. De aceea credem că dosarul ediţiei, "Filmul şi sportul" e foarte binevenit, pornind de la un alt moment de entuziasm colectiv, lansarea naţională şi internaţională a lungmetrajului Nasty, cu protagonistul său, Ilie Năstase şi faimoşii săi susţinători (Ion Ţiriac, Bjorn Borg, Boris Becker, Virginia Ruzici, Mansour Bahrami etc.) alături, umplând sălile, stadioanele şi covoarele roşii ale festivalurilor.

Sunt sigură că vor interesa istoricul şi prim-planurile pe reprezentarea unor sporturi (nu doar fotbalul, ci şi boxul, gimnastica, echitaţia, etc.) din textele semnate de Laurenţiu Damian, Marian Ţuţui, Angelo Mitchievici, Dinu-Ian Nicula, Dana Duma, Adrian Ionescu).

Numărul acordă o atenţie specială festivalurilor unde filmele româneşti au fost urmărite cu interes şi uneori premiate, precum Cannes şi Wiesbaden.

Între timp, unele dintre aceste producţii au ajuns în selecţia TIFF a secţiunii Zilele filmului românesc (vezi mai ales Săptămâna mare şi Trei kilometri până la capătul lumii (premiat la Cannes cu Queer Palm). Despre ele aţi putut citi păreri pe recent inauguratul nostru site (revistafilm.ro), unde veţi mai putea citi, pe timpul verii, opinii despre noile evenimente şi manifestări cinematografice din perioada dintre apariţiile nr 2 şi 3, fie în cuprinsul numărului tipărit.

În numărul 2 veţi găsi păreri avizate şi despre premierele cinematografice apărute înainte de TIFF, dar şi despre cărţile de cinema, fie ele scrieri originale, fie traduceri. Nu lipsesc rubricile Micul ecran, Agenda Multimedia, Cinemateca vorbită sau Sala de cinema.

Noul număr al revistei propune, ca de fiecare dată la început de an, un consistent dosar dedicat principalelor tendinţe, evenimente, palmaresuri din 2023. De data acaesta nouă critici din generaţii diferite analizează ceea ce a fost important, din punctul lor de vedere, în cinema-ul naţional şi internaţional anul trecut, lăsând să se contureze ideea că avem de-a face cu o perioadă greu de uitat. Sunt amintite titlurile marcante ale anului, de la noi (nu au lipsit trofeele şi recunoaşterile internaţionale) şi de pe alte meridiane, precum şi practicile de consum, care au înregistat o creştere a numărului de spectatori în săli, dar şi pe platforme de streaming. Dar anul cinematografic 2023 este greu de uitat şi din pricina contextului internaţional marcat de conflicte sângeroase. Reacţiile profesioniştilor din lumea filmului nu au lipsit, pentru că aşa cum insistă editorialul semnat de Dana Duma, " În fine, s-a făcut auzit, foarte tare şi clar cuvântul pace, rareori rostit în ultima vreme... Trebuie să recunoaştem că festivalurile de film au contribuit serios la articularea discursului având în centru şi că diverşi cineaşti care se fac mai auziţi decât alţii au spus sus şi tare că ostilităţile din Gaza trebuie să înceteze".

Probabil că neliniştitorul context ne-a sugerat şi introducerea celui de-al doilea dosar al numărului, "Filmul şi moartea", dedicat reprezentării morţii în cinematograful românesc. Din fericire, nu lipseşte uneori umorul în aceste abordări, ceea ce ne aduce aminte şi una dintre premierele comentate în acest număr, Băieţii buni ajung în rai de Radu Potcoavă, a cărui vedetă feminină, Cosmina Stratan, premiată la Cannes pentru rolul din După dealuri de Cristian Mungiu, ne-a oferit un interviu.

Nu lipsesc din numărul 1/2024 textele dedicate unor ediţii recente ale unor festivaluri de la noi şi din lume: Festivalurile internaţionale de la Berlin, Trieste, Bişkek, şi cele româneşti (cu program internaţional): Cinemaiubit, Visuali italiane, Săptămâna filmului maghiar. După cum nu lipsesc nici rubricile obişnuite, Cronica filmului,Micul ecran, Agenda multimedia, Cinemateca vorbită, Cartea de cinema, Redescoperiri, Sala de cinema.

Sperăm să vă câştige interesul şi celelalte texte incluse în număr, care ne invită să revenim la rutina noastră cinefilă, unul dintre cele mai bune leacuri împotriva disperării şi temerilor.

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Marian ţuţui,Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Andreea Pătru, Călin Boto, Elena Dulgheru, Constantin Pârvulescu, Călin Stănculescu, Adrian Ionescu, Emil Vasilache, Raul Ştef .

Numărul 4 al revistei "Film" a ajuns în punctele de difuzare (cu o oarecare întârziere, efect al vacanţei). Editorialul aminteşte contextul destul de îngrijorător al sfârşitului şi începutului de an (mai ales cele două războaie), dar caută să identifice ceva "motive de optimism în situaţia cinemaului nostru." Atitudinea pozitivă a redacţiei (nu putem fi acuzaţi de "frivolitate, pentru că ne face plăcere să privim filme şi să scriem despre ele") este explicată şi de descifrarea ecoului îngrijorărilor actuale tratate cu măiestrie în filme, precum recent văzutul Frunze căzătoare al finlandezului Aki Kaurismäki . Acest minunat film este, de altfel, comentat în relatarea despre festivalul Les fims de Cannes a Bucarest, unde găsim şi opinii despre unele dintre cele mai premiate filme ale anului (şi de Academia Europeană de Film, şi de Globurile de aur), precum Anatomia unei prăbuşiri de Justine Triet sau Killers of the Flower Moon de Martin Scorsese.

Sunt comentate (în cronici sau în relatări despre festivaluri) şi filmele româneşti cele mai premiate ale anului, precum Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii de Radu Jude, Libertate de Tudor Giurgiu sau Între revoluţii de Vlad Petri. Primele două titluri, ca şi noul lungmetraj semnat de Cristi Puiu, MMXX sunt analizate şi în textul semnat de criticul francez Fabien Baumann, noul nostru colaborator, de la prestigioasa revistă franceză "Positif". Dosarul principal al numărului, Gopo 100, reuneşte texte care propun noi interpretări ale unor opere ale cineastului român care ne-a pus pe harta internaţională în 1957, câştigând un Palme d'Or pentru scurtmetraj.

Numărul nou al revistei include şi ample interviuri cu actriţa Ioana Bugarin şi regizorul Marian Crişan, al cărui nou film Warboy este comentat în rubrica Cronica filmului. Nu lipsesc rubricile Jurnal (cu un text dedicat de Laurenţiu Damian "Cinematografului ascuns în teatru"), Festivaluri, Agenda Multimedia, Redescoperiri, Reflecţii critice sau Sala de cinema.

În acest număr semnează: Fabien Baumann, Laurenţiu Damian, Dana Duma, Mihai Fulger, Marilena Ilieşiu, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula,Călin Boto, Luminiţa Comşa, Adrian Ionescu, Valeriu Căliman, Marian ţuţui, Marian Sorin Rădulescu, Titus Vîjeu.

Ne-am bucura să priviţi filme documentare de artă alături de creatori importanţi. Vă vom prezenta câteva filme din patrimoniul Studoului Video Art al Ministerului Culturii.
Studioul, chiar sub un alt nume va continua să producă film documentar de artă şi pentru artă.
Vă mulţumim,
Laurenţiu Damian

Oficiul de Film şi Investiţii Culturale, instituţie publică care a înglobat Studioul Video Art şi Studioul de Creaţie Cinematografică, organizează în data de 13 decembrie 2023, la Muzeul Ţăranului Român, o zi dedicată documentarului de artă produs de Studioul Video Art.
Vor fi proiectate filme reprezentative care au marcat tendinţe, au lansat noi formule regizorale şi au găsit căile ideale de a explora cinematografic alte zone de expresie artistică.
Sub semnul DocumentArt vă invităm într-o aventură a imaginilor de şi despre artă.
Intrarea este liberă.
Aşteptăm confirmarea prezenţei dvs., cu precizarea intervalului orar care vă interesează şi a numărului de persoane care vă însoţesc pentru a vă putea reţine locurile în sala de cinema.
Vă aşteptăm cu drag.

Programul

Miercuri, 29 noiembrie 2023, ora 19 inaugurăm o serie de evenimente pentru cinefili, cu proiecţii şi introduceri ale unor filme recomandate de FILM, publicaţie editată trimestrial, începând din 2013, de Uniunea Cineaştilor din România cu sprijinul Ministerului Culturii.

Primul film prezentat este chiar cel mai recent câştigător al FIPRESCI Grand Prix, ales prin votul membrilor Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film. E vorba de noul lungmetraj al marelui cineast finlandez Aki Kaurismäki, "Frunze căzătoare (Fallen Leaves)", distins cu Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes din acest an şi analizat în cel mai recent număr (3/2023) al publicaţiei UCIN.

Proiecţia va fi precedată de o prezentare oferită de criticul şi istoricul de film Dana Duma, redactor şef al revistei FILM.

Vă aşteptăm cu drag!

Cinemateca Eforie (Str. Eforiei nr. 2)

Noul număr al revistei trimestriale "Film" apare într-un context internaţional agitat, dar care marchează o paradoxală tendinţă de revenire a publicului în sălile de cinema. De altfel, şi titlul editorialului, semnat de Dana Duma, reflectă acest aflux spectaculos, dominat în vara cinematografică de lungmetrajele Barbie şi Oppenheimer care, în relativ puţinele noastre cinematografe, au făcut împreună încasări de aproape 6 milioane de dolari. Mulţi spectatori au luat parte şi la proiecţiile caravanelor cinematografice, care au prezentat şi filme străine, dar şi româneşti, cu participări ale echipelor.

De un interes special s-a bucurat ceea ce editorialul numeşte "filmul verii" sau "filmul anului", Libertate de Tudor Giurgiu, pentru abordarea curajoasă şi nuanţată "a unuia dintre subiectele la care întreaga naţie este sensibilă: "cine-a tras în noi după 22?". Adică, ce s-a întâmplat cu adevărat după data oficială a "victoriei Revoluţiei" din 1989 şi mişcările haotice şi anarhice de după?"Atât cronica dedicată filmului din acest număr, cât şi coperta principală, reprezentându-l pe regizorul Tudor Giurgiu, sugerează această prioritate a filmului despre revoluţia din 1989 şi noua sa perspectivă.

Dosarul principal al numărului, Ciulei 100, reuneşte detalii şi interpretări mai puţin cunoscute privind cariera în film şi teatru a unuia dintre cei mai importanţi regizori români, Liviu Ciulei. Analiza relaţie teatru-film este şi tema rubricii Interferenţe, dedicată, în principal, activităţii scenografului-actor Radu Boruzescu.

Pornind de la o declaraţie a lui Klaus Eder, secretarul general al FIPRESCI referitoare la capacitatea criticii de film de "a ascuţi înţelegerea estetică a comunităţii interesată de acest domeniu" şi la plăcerea de ţine în mână o revistă şi o carte de film, cel de-al doilea dosar al numărului, Cartea de film nu moare, reuneşte şapte recenzii ale unor apariţii editoriale recente. Dosarul va continua în mumărul viitor, când alte cărţi relevante de cinema vor fi recenzate.

Nu lipsesc rubricile Cronica filmului, Festivaluri, - foarte numeroase pe timpul verii, naţionale şi internaţionale - Jurnal (dedicată de Laurenţiu Damian filmului Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii de Radu Jude ), Sala de cinema şi Agenda multimedia .

În acest număr semnează: Tereza Barta, Laurenţiu Damian, Dana Duma, Mihai Fulger, Marilena Ilieşiu, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula,Luminiţa Comşa, Ioan-Pavel Azap,Adrian Ionescu, Valeriu Căliman, Andreea Pătru, Marian Sorin Rădulescu, Călin Stănculescu, Titus Vîjeu.

Revista "Film"nr 2/2023, ajunge în punctele de distribuţie în plin sezon estival, încercând să ţină pasul cu numeroasele evenimente cinematografice care au avut loc la finele primăverii şi începutul verii. Ca de obicei, se încearcă o cartografiere a principalelor tendinţe vizibile în cinematograful naţional şi internaţional.

Una dintre trăsăturile marcate, mai ales prin selecţia şi palmaresul marilor festivaluri, este afirmarea cineastelor femei, aşa cum observă Dana Duma în editorialul ce poartă un titlu semnificativ, inspirat dintr-un hit al solistei Beyoncé, "Run the world girls!"("Fetelor, conduceţi lumea!").După remarca :" noul cântec subliniază, şi prin mizanscena videoclipului, combativitatea femeilor în epoca lui #MeToo", ni se aminteşte că la Cannes trofeul Palme d` Or a ajuns la "franţuzoaica" Justine Triet, pentru lungmetrajul Anatomia unei căderi, iar la TIFF-ul clujean trofeul a plecat în Iran, răsplătind opera prima Ca peştele pe lună, semnată de Dornaz Hajiha". şi tot la capitolul succese feminine se cuvine remarcată nominalizarea realizatoarei de origine română Teodora Ana Mihai la Premiile cinematografice anuale din Mexic, Ariel. Autoarea coproducţiei mexicano-româno-belgiene La Civil înregistrează o performanţă: titlu semnat de ea este regăsibil la 9 categorii, pe o listă pe care se află şi celebrul Alejandro Gonzales Inarritu cu Bardo.

Analiza dinamicii feminin-masculin a inspirat dosarul numărului, "Bărbaţi cu pistoale". Masculinitatea atotputernică şi reprezentarea ei în filmul românesc fac obiectul unor texte-semnate de Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula şi Adrian Ionescu - care trec în revistă producţii având drept protagonişti bărbaţi periculoşi, realizate înainte de revoluţie şi în ultimii ani.

Interviul numărului, realizat la rubrica Prim-plan de Mihai Fulger îl are drept protagonist pe Bogdan Mirică, autorul unor filme ce reprezintă această tendinţă, precum Câini sau recentul Boss . şi noul serial Spy/ Master, inspirat de "cazul Pacepa" face obiectul analizei (din perspective diverse) unor texte de la rubricile "Micul ecran" şi "Agenda Multimedia". Festivalurilor internaţionale şi naţionale le sunt dedicate multe pagini (vezi Cannes, TIFF, One World Romania, American Independent Film Festival, Festivalul Filmului European ). Nu lipsesc, din număr, rubricile "Cronica filmului", "Cinemateca vorbită", "Redescoperiri", "Interferenţe", "Cartea de film" şi "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula, Titus Vîjeu, Sanda Vişan, Luminiţa Comşa, Emil Vasilache, Adrian Ionescu, Valeriu Căliman, Marian Sorin Rădulescu.

Uniunea Cineaştilor anunţă începerea inscrierii filmelor pentru Premiile UCIN , producţii ce au avut premiera in cursul anului 2022

Filme de ficţiune, documentare, de animaţie (lung, scurt, mediu metraj), inclusiv coproducţii realizate cu fonduri majoritar româneşti. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2022.

In acest an, înscrierile se fac in perioada 26 mai -16 iunie.

Gala de decernare a Premiilor UCIN va avea loc in data de 25 septembrie a.c. la Opera Naţională Bucureşti.

Fişa de înscriere

Vineri 5 mai va avea loc Seara Omagială Ion Popescu Gopo, la Cinemateca Română (sala Eforie), cu începere de la ora 19.00. Cu această ocazie, la discuţiile care vor preceda proiecţia vor lua parte prof.univ.dr. Dana Duma-secretar al Asociaţiei criticilor şi filmologilor din cadrul UCIN, autoarea volumului "Gopo 100", care se va lansa cu această ocazie, prof.univ.dr. Laurenţiu Damian - preşedinte al Uniunii Cineaştilor, regizorul Radu Igazsag, criticul Mihai Fulger.

Se vor proiecta filmele 7 Arte, Comedie fantastică.

Revista "Film"nr 1/2023, apare acum în punctele de distribuţie într-o ediţie cu mai multe pagini ca de obicei, asigurând tratarea detaliată a obiectivelor dosarului principal: "Remember 2022. Crize şi surprize". Cele zece texte, semnate de zece critici din generaţii diferite, încearcă să identifice principalele tendinţe şi mutaţii ale cinematografului naţional şi internaţional apărute anul trecut. O bună parte a textelor încearcă să lămurească misterul rezultatelor surprinzătoare de box office apărute în România la finele anului trecut, depăşind explicaţiile de"sociologie vulgară"care au dominat presa scrisă şi online la apariţia fenomenului Teambuilding. Unele păreri vă vor surprinde.Grupajul încearcă să marcheze şi schimbarea practicilor de consum, care includ atât vizionarea filmelor pe marile ecrane, cât şi pe platformele de streaming.

Ca şi numărul precedent, noua ediţie cuprinde un număr mai mare de interviuri. De data aceasta, rubrica Prim-Plan, transcrie convorbiri cu actriţa Ioana Chiţu, revelaţia din fruntea distribuţiei lungmetrajului Crai nou, şi cu regizorii Paul Negoescu şi Bogdan Theodor Olteanu, semnatari ai unor recente succese de public, Oameni de treabă şi, respectiv, Taximetrişti, aflate acum şi în repertoriul Netflix.

Cum sezonul festivalurilor a început în forţă, lor li se dedică un număr mare de pagini, atât celor internaţionale (Berlin, Rotterdam, Fest Belgrad), dar şi celor naţionale (Cinemaiubit, Zilele filmului german, Visuali italiane-Noua cinematografie italiană în România, My French Film Festival, Toamnă la Voroneţ).

Nu lipsesc, din număr, rubricile "Cronica filmului","Cinemateca vorbită","Redescoperiri","Interferenţe" şi "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula, Anca Ioniţă, Titus Vîjeu, Călin Boto, Georgiana Muşat,Constantin Pârvulescu, Luminiţa Comşa, Emil Vasilache, Adrian Ionescu, Andreea Pătru, Marian Sorin Rădulescu, Elena Dulgheru.

Noul număr al revistei "Film",4/2022, apare acum în punctele de distribuţie, după un an dificil - amabil zis - caracterizat de editorial ca "un an al marilor încercări, cu un război dezlănţuit în apropiere şi cu traume rămase din izolarea îndelungată a pandemiei". Editorialul semnat de Dana Duma mai semnalează că deşi s-au făcut încercări energice de recâştigare a publicului şi nu au lipsit nici recunoaşterile festivalurilor internaţionale pentru filmul românesc, entuziasmul publicului nostru a fost mai tot anul moderat. Abia la finele lui a fost recunoscută o frecventare din ce în ce mai spectaculoasă a producţiilor naţionale, cu "vârful" de box office Teambuilding, printre alte câteva titluri agreate de spectatori, despre care vom vorbi numărul viitor.

Dosarul acestui număr 4/2022 este consacrat unui fenomen spectaculos de intensificare a influenţelor dintre film şi teatru, ca urmare a transformărilor accelerate datorate mediilor digitale. Consistentul dosar Între film şi teatru. Era digitală este explicat, în acelaşi editorial, în legătură cu "înmulţirea spectacolelor care includ cele mai noi tehnologii (realitate augmentată, proiecţii 3D, decoruri virtuale)" dar şi a "experienţelor cinematografice iniţiate inspirat de oameni de teatru". Cu siguranţă, această intensă hibridizarea reciprocă merita o analiză extinsă, aşa cum găsisţi în textele incluse, care uneori vă vor surprinde.

Una dintre particularităţile noii ediţii este numărul mai mare al interviurilor. Cel mai amplu, aflat la rubrica Prim-Plan, transcrie o convorbire cu popularul actor Iulian Postelnicu, protagonist în Oameni de treabă, iar alte trei discută, cu realizatori de marcă (Eugen Jebeleanu, Alexandru Berceanu şi Armine Vosganian) aspecte relevante ale temei dosarului.

Nu lipsesc, din număr, rubricile "Cronica filmului", "Cinemateca vorbită", şi "Sala de cinema". Iar din paginile dedicate festivalurilor internaţionale, care comentează recentele ediţii ale competiţiilor internaţionale de la Valladolid, Cottbus, Karlovy Vari, Tallin, Atena,Wintertur precum şi celor internaţionale din România - Animest, Les Films de Cannes a Bucarest, Bucharest International Film Festival, Festivalul filmului central european-Timişoara-puteţi afla detalii despre producţiile cele mai importante ale anului.

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula, Anca Ioniţă, Titus Vîjeu, Călin Boto, Flavia Dima, Cristina Rusiecki, Luminiţa Comşa, Emil Vasilache, Andreea Pătru, Marian Sorin Rădulescu, Elena Dulgheru.

Marţi, 29 noiembrie, ora 16.30, la Bibiblioteca Naţională sunteţi invitaţi la evenimentul "Lansarea Centenarului GOPO".

Fundaţia GOPO in parteneriat cu Uniunea Cineaştilor din România, Ministerul Culturii, Biblioteca Nationala a Romaniei, Centrul National al Cinematografiei, Arhiva Nationala de Filme, Dacin Sara, UNATC, doresc să vă prezinte viaţa şi activitatea marelui cineast ION POPESCU GOPO. Participă la acest Eveniment personalităţi de marcă ale filmului românesc.

Vor fi prezentate cu acest prilej o serie de filme de scurt metraj, desene inedite, fotografii din arhiva personală şi afişe ale creaţiilor cinematografice semnate de cel care a primit primul premiu Palme D'or, la Festivalul de la Cannes, pentru filmul de animaţie Scurtă istorie, în anul 1957.

Omuleţul creat de Ion Popescu Gopo a făcut înconjurul lumii şi a mai primit multe premii şi distincţii naţionale şi internaţionale . Filmul de Animaţie, filmul cu actori şi filmele complexe cu animaţie şi actori au fost creaţii ce l-au preocupat pe Vizionarul regizor, actor, scenarist de-a lungul unei cariere speciale care au definit o personalitate cu multiple faţete artistice. Limbajul cinematografic inovativ precum şi noutăţile în arta filmului au făcut din numele lui Ion Popescu Gopo un creator al secolului XX dar şi un nume care va marca Viitorul!!!

Intrarea este liberă

După ce toamna s-a instalat decis în viaţa noastră şi, după ce nu ne-am mai plâns de vremea toridă, a apărut şi numărul 3/2022 al revistei noastre, ale cărei pagini în plus atestă efortul de a ţine pasul cu evenimentele cinematografice.

Numărul mare al festivalurilor şi al premierelor şi înghesuirea lor în nici două luni ale anului au inspirat şi titlul editorialului semnat de Dana Duma: "Ploaie cu filme". Descrierea e şi una care problematizează fenomenul, în câteva rânduri, din care cităm: "Filme româneşti - o mulţime - şi filme "de festival", ieşite în general din formulele hollywoodiene de seducere a publicului, care au dominat afişul perioadei de vacanţă, au intrat pe lista premierelor toamnei. Cel mai bine plasat a fost Transilvania Film Festival, unde am văzut, înainte de vacanţă, o bună parte dintre acestea.

Desigur, în perioada estivală, producţiile româneşti şi europene n-au lipsit, incluse mai ales în programul festivalurilor, care asigură mai ales asaltul despre care vorbeam, cu agende total abstrase din context; nu se termina bine unul, că începea altul. Am avut evenimente cinematografice atractive în acelaşi timp, mai ales în septembrie şi octombrie, determinând cinefilii să facă alegeri nedorite. Poate că dacă ar fi existat o pauză între festivaluri, ei n-ar fi "sărit" peste un film pe care ar fi dorit să-l vadă dacă n-ar fi fost grăbit să aleagă. Ficţiune sau documentar? Documentar sau animaţie?

Trebuie să recunoaştem că această presiune a premierelor şi festivalurilor a influenţat şi sumarul numărului de faţă, unde cronicile şi textele consacrate lor ocupă cea mai mare parte a paginilor. Totuşi, nu lipseşte însă dosarul ediţiei, unul consistent dedicat Centenarului Marin Preda şi relaţiei dintre cărţile sale şi film, reunind texte care abordează din perspective diferite ecranizările mai mult sau mai puţin reuşite inspirate de scrisul său.

Pulsul cinematografului internaţional este luat în texte care evaluează producţiile programate în festivaluri desfăşurate în locuri celebre din străinătate (Veneţia, Locarno, Toronto, San Sebastian, Curtas Vila do Conde) sau din România (TIFF, Film 4 Fun, Bucharest International Experimental Film Festival sau Art 200). Nu lipsesc cronicile dedicate premierelor româneşti recente (în număr de 14), nici rubricile obişnuite, Jurnal, Redescoperiri, Cinemateca vorbită, Sala de cinema şi Cartea de film.De pe coperta revistei ne zâmbeşte Ilinca Hărnuţ, revelaţia actoricească a anului 2021, subiect şi al rubricii Eveniment (semnată de Marilena Ilieşiu) şi al incitantului interviu semnat de Anca Ioniţă.

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Magda Mihăilescu, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula, Tereza Barta, Andreea Pătru, Ioan-Pavel Azap, Călin Boto, Anca Ioniţă, Călin Stănculescu, Mihaela Grancea, Emil Vasilache, Sanda Vişan, Titus Vîjeu, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa.

S-a născut la Iaşi , la 7 martie 1949.
Copilăria şi adolescenţa le-a petrecut la Tg. Frumos, un orăşel de care a fost legat sentimental toată viaţa.
După 3 ani la Politehnica din Iaşi , a hotărât să-şi urmeze visul şi a dat admitere la I.A.T.C., Secţia Operatorie, pe care a absolvit-o în 1976.
În timpul studenţiei a început să colaboreze ca operator imagine la Televiziunea Română, unde a fost angajat in 1976.
A făcut parte din echipa care a pus bazele Studioului Teritorial TVR-Iaşi, după care a revenit la studiourile din Bucureşti.
Timp de aproape 40 de ani, STELIAN MUNTEANU şi-a pus amprenta pe sute de reportaje, eseuri, portrete sau emisiuni de mare amploare.
Un spirit nobil şi generos, un talent înnăscut, pasionat până peste poate de meserie, STELIAN MUNTEANU a fost un poet al imaginii, realizând din lumină şi culoare adevărate poeme.

Pe 24 octombrie, inima lui STELIAN a încetat să mai bată.
Înmormântarea va avea loc miercuri, 26 octombrie, la Cimitirul Sf. Mihail şi Gavril din Bucureşti.
Cei care doresc să participe, sunt rugaţi să transmită un mesaj pe WhatsApp, la numărul +40734797882

50 DE GALE DE RECUNOAŞTERE A VALORILOR FILMULUI ROMÂNESC

Gala Premiilor UCIN, cu cea mai lungă tradiţie în cinematografia română, işi desemnează câştigătorii anul acesta, pe 26 septembrie 2022 pe scena Operei Naţionale din Bucureşti. O ediţie eveniment, 50 de gale dedicate recunoaşterii valorilor filmului românesc!
Anul acesta juriul a fost onorat de trei preşedinţi de Uniuni de creaţie, Ileana Tureanu, Dragoş Buhagiar şi Laurenţiu Damian, criticul de film Dana Duma şi regizorul Cornel Mihalache. Ca de fiecare dată, juriul a avut o misiune dificilă în a alege între filme provocatoare cu subiecte incitante şi diverse, de multe ori o oglindă interesantă a societăţii româneşti.

NOMINALIZARI PREMII UCIN pentru filme din 2021:
1. Marele Premiu şi Trofeul UCIN
- Câmp de maci, regia Eugen Jebeleanu
- Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regia Radu Jude, producător Ada Solomon
- La Civil, regia Teodora Ana Mihai

2. Premiul Special al juriului
- Câmp de maci, regia Eugen Jebeleanu
- Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regia Radu Jude, producător Ada Solomon
- La Civil, regia Teodora Ana Mihai

3. Premiul pentru regie Lucian Pintilie
- Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regia Radu Jude
- La Civil, regia Teodora Ana Mihai
- Scara, regia Vlad Păunescu

4. Premiul pentru scenariu
- Vlad Păunescu, Constantin Chelba pentru filmul Scara
- Iosif Demian pentru filmul Rondul de noapte
- Daniel Sandu pentru filmul Tata mută munţii

5. Premiul pentru imagine
- Marius Panduru pentru filmele Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, La Civil, Câmp de maci
- Alexandru Sterian pentru filmul Scara
- Tudor Panduru pentru filmele Tata mută munţii, Şi atunci, ce e libertatea?

6. Premiul pentru costume
- Oana Păunescu pentru filmele Scara şi Rondul de noapte
- Carmen Moldovan pentru filmul Luca

7. Premiul pentru decor
- Sorin Dima pentru filmul Scara
- Cristina Barbu pentru filmul Luca
- Cristian Niculescu pentru filmul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc

8. Premiul pentru interpretare feminină
- Ilinca Hărnuţ pentru rolurile din Rondul de noapte (Margareta) şi Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste (Taximetrista)
- Iulia Lumânare pentru rolul Turica Bazan din filmul Şi atunci, ce e libertatea?
- Katia Pascariu pentru rolul Emi din filmul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc

9. Premiul pentru interpretare masculină
- Conrad Mericoffer pentru rolul Cristi din filmul Câmp de maci
- Adrian Titieni pentru rolul Mircea din filmul Tata mută munţii
- Radu Iacoban pentru rolul Emil Bazan din filmul Şi atunci, ce e libertatea?

10. Premiul pentru interpretare feminină rol secundar
- Rodica Mandache pentru rolul Floarea Plătici din filmul Luca
- Andreea Grămoşteanu pentru rolul Dora din filmul Complet necunoscuţi
- Maria Junghietu pentru rolul Rodica din filmul Berliner

11. Premiul pentru interpretare masculină rol secundar
- Alexandru Potocean pentru rolul Mircea din filmul Câmp de maci
- Toma Cuzin pentru rolurile din filmele Rondul de noapte (Johnny) Şi atunci, ce e libertatea? (Culai Ifrim)
- Iulian Postelnicu pentru rolul Costin Penea din filmul Otto Barbarul

12. Premiul pentru montaj
- Corina Stavila, Mihai "Mushu" Popa pentru filmul Scara
- Cătălin Cristuţiu pentru filmul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc
- Lemhenyi Reka pentru filmul Rondul de noapte

13. Premiul pentru coloana sonoră
- Erdelyi Gabor pentru filmul Rondul de noapte
- Florin Tăbăcaru pentru filmul Scara
- Alexandru Dragomir pentru filmul Câmp de maci

14. Premiul pentru muzică originală "Adrian Enescu"
- Erika Jozsa Demian pentru filmul Rondul de noapte
- Vasile Şirli pentru filmul Scara
- Alexander Bălănescu şi Ada Milea pentru filmul Insula

15. Premiul pentru film de scurt metraj de ficţiune
- Carina Daşoveanu pentru filmul Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste
- Miruna Minculescu pentru filmul Fragmentări
- Alexandru Mironescu pentru filmul Planuri de vacanţă

16. Premiul pentru film documentar
- România sălbatică, realizatori Dan Dinu şi Cosmin Dumitrache
- Casa cu păpuşi, regia Tudor Platon
- Acelaşi vis, regia Vlad Petri

17. Premiul pentru film de animaţie
- Insula, regia Anca Damian
- Creatura, regia Dorel Alexandru Mărgărit
- Sisiphescu, regia Maria Simina Dimancea

18. Premiul pentru film de televiziune
- A şti sau a nu şti, regia Aron Xantus
- Mein Bukarest-Mihail Sebastian, regia Adrian Drăguşin, Tiberiu Stoichici

19. Premiul Opera Prima "Alexandru Tatos"
- La Civil, regia Teodora Ana Mihai
- Câmp de maci, regia Eugen Jebeleanu
- Otto Barbarul ,regia Ruxandra Ghiţescu

20. Premiul Speranţe cinematografice
- Dorel Alexandru Mărgărit pentru filmul Creatura
- Marc Titieni pentru rolul din filmul Otto Barbarul
- Lidia Andreea Ilie pentru filmul Senza latte

Premianţii îi vom afla la Gala Premiilor UCIN 2022, pe 26 septembrie, la orele 17.00, într-o festivitate în care vom sărbatori frumuseţea culturii româneşti.
Evenimentul va fi prezentat de Alexandra Velniciuc şi Ştefan Velniciuc.
Premiile oferite anual de UCIN, încă din 1972 , au încununat momentele de referinţă din istoria filmului românesc. Ediţia din acest an este realizată cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Naţional al Cinematografiei, Institutului Cultural Român, DACIN- SARA, UPFAR-ARGOA.
Evenimentul va fi transmis live de www.cinemaraton.ro, canalul de film românesc.
Producător: Asociaţia CINECULTURA
Organizator: UCIN
Parteneri media: revista FILM, www.ucin.ro, AaRC, Radio Romania Cultural, CineMaraton, Agerpres, Starfilme.ro, CineFan, CineGhid.

Apariţia noului număr al revistei "Film" reflectă paradoxul contextului global al momentului: pe de o parte, există mari eforturi de readucere a vieţii cinematografice la "normalitatea dinaintea pandemiei", iar pe de altă parte neliniştile provocate de războiul atât de apropiat nu pot fi ignorate. Noua ediţie dedică multe pagini festivalurilor (printre care Cannes, Vilnius, Linz, Cracovia, Festivalul filmului european) şi încercărilor de diagnosticare a evoluţiei filmului.Editorialul Danei Duma explică astfel specificul numărului: " Încercăm să surprindem şi să interpretăm tendinţele cele mai marcante în cinemaul de azi, lucru vizibil în numeroasele festivaluri internaţionale şi naţionale relansate în ultimele luni. Paginile dedicate acestora sunt numeroase. Ca o tendinţă nouă, afirmarea din ce în ce mai vizibilă a filmului independent românesc este explicată în acest număr şi prin convorbirea cu Gabi Suciu, cea mai eficientă producătoare şi distribuitoare din ultimii ani, stând în spatele unor succese internaţionale precum Crai nou de Alina Grigore."

Editorialul mai semnalează şi consistentul dosar dedicat filmului de război, care nu putea lipsi în contextul menţionat, pentru că "ar putea interesa azi mai mult ca altădată".

Numărul mai cuprinde şi alte articole demne de tot interesul, la rubricile Reflecţii critice, Redescoperiri, Micul ecran, Eveniment, Cinemateca vorbită, Interferenţe (primul text dedicat jocurilor pe calculator pe care-l publicăm). Nu lipsesc nici cronicile celor mai recente premiere româneşti, printre care R.M.N. de Cristian Mungiu.

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Magda Mihăilescu, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Dinu-Ioan Nicula, Ioan-Pavel Azap, Călin Boto, Anca Ioniţă, Călin Stănculescu, Mihaela Grancea, Titus Vîjeu, Marian Sorin Rădulescu, Călin Cazan, Luminiţa Comşa.

Deşi contextul e marcat de îngrijorările generate de invazia din vecinătate, noul număr al revistei încearcă să nu-şi dezamăgească fidelii cititori care, ştim, ne urmăresc în multe oraşe ale ţării. Editorialul Danei Duma precizează: "Deşi climatul general e mai degrabă întunecat, ne propunem să mergem înainte cu revista şi să dăm cititorilor ce aşteaptă de la noi: cronici ale filmelor recent lansate, reportaje de la festivaluri relevante, interviuri cu regizori care ne-au reactivat speranţele în cinemaul românesc (Alina Grigore şi Vali Hotea), recenzii ale unor cărţi de cinema recente. Nu lipseşte dosarul numărului, Partea bună a pandemiei (dedicat, de această dată, noilor practici de consum a filmelor), nici reflecţia asupra unor aspecte mai puţin analizate ale unor filmografii prestigioase (Elisabeta Bostan, Radu Jude) etc."

Rubrica Prim-plan îi portretizează, în interviuri relevante şi surprinzătoare, pe autorii celor mai marcante premiere româneşti recente, Alina Grigore, prima câştigătoare a trofeului "Scoica de aur" la San Sebastian cu lungmetrajul Crai nou şi Vali Hotea, care îmbogăţeşte cu subtilitate comedia noastră cinematografică cu filmul Lebensdorf.

Nu lipsesc, din numărul nou rubricile "Jurnal","Cronica filmului", "Reflecţii critice", "Cinemateca vorbită", "Redescoperiri" şi "Sala de cinema". Paginile dedicate festivalurilor internaţionale comentează recentele ediţii ale competiţiilor de la Berlin, Rotterdam, recenta ediţie a Festivalului studenţesc Cinemaiubit şi, last but not least, excelentul mini-festival bucureştean Noua cinematografie italiană.

Sperăm ca lectura noului număr al revistei "Film" să vă inducă o plăcută stare de normalitate.

În acest număr semnează: Dana Duma, Laurenţiu Damian, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Anca Ioniţă, Mihaela Grancea, Andreea Pătru, Constantin Pârvulescu, Titus Vîjeu, Dinu-Ioan Nicula, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Călin Boto.

Noul număr al revistei "Film", nr 4/2021, apare pe piaţă într-un moment foarte potrivit. Aşa cum semnalam în editorial, asistăm la o revenire spectaculoasă a publicului în sălile de cinema(desigur, respectând măsurile de siguranţă sanitară şi prezentând certificatul de vaccinare la intrare). Cifrele de box office încep să le egaleze pe cele de dinaintea crizei Covid 19. În plus, filmul redevine popular şi în discuţiile obişnuite dintre prieteni şi cunoştinţe, pe facebook, sau faţă în faţă: aproape toată lumea a văzut, pe Netflix, Don't look up şi are o părere.

De aceea profilul numărului 4, cu dosarul său consistent "Filmul popular, ieri şi azi", pare foarte adaptat contextului. Precizam, în editorial: "Tocmai de aceea am sugerat un răspuns eventualei întrebări: ?Oare ce v-a apucat să consacraţi aproape jumătate din număr filmului popular??. Păi tocmai asta vrem să reamintim: că şi în trecutul recent, dar şi în prezent, mersul înainte al cinematografului depinde şi de răspunsul publicului". Aminteam şi părerea unui distins teoretician şi istoric francez, Jean Mitry: "Este de remarcat că cinematograful n-a devenit o artă decât graţie - şi în măsura - industrializării sale".

Textele incluse în dosar explică natura şi contextele-sociale, politice, economice- ale unor succese de public de ieri şi de azi. Iar editorialul semnat de Dana Duma aminteşte că "distanţa dintre filmul "de festival" şi cel popular nu e atât de mare, după cum o demonstrează evoluţia celei care a câştigat Oscarul în acest an, Chloé Zhao. După premiatul film minimalist Nomadland, ea revine pe ecrane cu blockbusterul Eternii, o nouă incursiune în multiversul Marvel, savurat şi de publicul nostru."

Numărul include un excelent interviu realizat de Anca Ioniţă cu populara actriţă de film, teatru şi televiziune Andreea Grămoşteanu, câştigătoarea Premiului de interpretare feminină la Festivalul de la Moscova, pentru rolul din comedia #dogpoopgirl.

Nu lipsesc, din numărul 4/2021 rubricile "Cronica filmului", "Reflecţii critice", "Cinemateca vorbită", şi "Sala de cinema". Paginile dedicate festivalurilor internaţionale comentează recentele ediţii ale competiţiilor internaţionale de la Valladolid, Salonic, Karlovy Vari, precum şi celor internaţionale din România : Animest, Les Films de Cannes a Bucarest, Toamna la Voroneţ, Bucharest Experimental Film Festival, Festivalul filmului maghiar.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Anca Ioniţă, Bogdan Jitea, Mihaela Grancea, Constantin Pârvulescu, Titus Vîjeu, Eugen Ignat, Dinu-Ioan Nicula, Luminiţa Comşa, Georgiana Muşat, Marian Sorin Rădulescu, Călin Boto, Diana Smeu .

Numărul 3/2021 al revistei "Film" apare din nou într-un context în care zigzagurile pandemiei menţin viaţa noastră cinematografică în afara normalităţii. Restricţiile au devenit mai severe după agravarea constatată odată cu venirea toamnei şi, comparată cu situaţia din alte spaţii (vezi Spania, cu 80% dintre locuitori vaccinaţi, cum precizează editorialul Danei Duma, scris în timpul participării la Festivalul de la Valladolid) cea de la noi, cu limitarea publicului la 30% din capacitatea sălilor este mai critică. Totuşi, vedem că se poate conta pe interesul constant al cinefililor, cărora li se adresează editorialul, mai ales în final:"Sigur că, faţă de anul trecut, e o oarecare ameliorare, mai sunt câteva mari ecrane unde adevăraţii cinefili pot să vadă filmele care merită. Totuşi, după o vară de-a lungul căreia s-au proiectat numeroase lung şi scurtmetraje în multe festivaluri (despre care relatăm în acest număr), ritmul premierelor va începe din nou să scadă şi filmele merituoase realizate de cineaştii noştri în condiţii de pandemie (unele premiate deja la San Sebastián, Varşovia, Namur etc.) îşi văd ameninţată întâlnirea cu publicul. Ar fi un semn de iubire pentru cinema ca fanii filmelor văzute în sală să se vaccineze."

Până la redresarea vizibilă, cititorii sunt invitaţi să citească dosarul numărului intitulat "Thrillerul românesc dincolo de etichete", inspirat de filmele care "preluând convenţii de gen, dezvoltă poveşti care transcend trama principală, a căutării vinovatului sau motivaţiei, incluzând observaţii sociale, morale, antropologice valoroase". O piesă de rezistenţă a dosarului este interviul realizat de Mihai Fulger cu cineastul Bogdan George Apetri, ale cărui recente Neidentificat şi Miracol, care ilustrează acest profil, fiind recent premiate la Varşovia, Anonimul,TIFF.

Numărul 3/2021consacră o bună parte din sumar evenimentelor cinematografice recente, de la Gala Premiilor UCIN la festivaluri internaţionale, desfăşurate în străinătate-Locarno, Toronto, Hong Kong, Miskolc, sau în Romînia-TIFF, Astra, Film4fun,CEFF Timişoara.

În rubrica sa "Jurnal" Laurenţiu Damian evocă personalitatea lui Ion Caramitru, actor de film şi teatru şi creator inspirat şi energic de instituţii culturale, a cărui dispariţie recentă este unanim regretată. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Reflecţii critice", "Cinemateca vorbită" şi "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Tereza Barta, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Anca Ioniţă, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Adreea Pătru, Călin Boto, Mihaela Grancea, Călin Stănculescu .

A apărut noul număr al revistei trimestriale " Film" şi, aşa cum promisesem în numărul precedent, ediţia include un dosar consistent dedicat celor 20 de ani împliniţi în iunie de la apariţia Noului Cinema Românesc, luând ca film-bornă Marfa şi banii de Cristi Puiu. Cum a evoluat acest fenomen apreciat de critica internaţională şi cum este el receptat şi evaluat azi sunt principalele întrebări la care încearcă să răspundă textele din grupaj. Indentificarea unor etape în cristalizarea NCR-ului, modificările de parcurs, precum şi drumul înainte al mişcării şi dinamica generaţională în interiorul ei îi preocupă pe autorii articolelor din acest dosar.

Pentru că sezonul festivalurilor a debutat energic ( vezi One World Romania, American Independent Film Festival, Festivalul Filmului Francez) consacrăm comentarii detaliate acestor evenimente care reaprind pofta cinefililor de a se reuni în faţa marilor ecrane.

Rubrica Prim-Plan îl are drept protagonist pe actorul István Teglás. Nu lipsesc rubricile "Jurnal", "Eveniment"(dedicată Galei Premiilor Gopo), "Cronica filmului", "Sala de cinema", "Redescoperiri". Rubrica "In memoriam" este dedicată actriţei Luminiţa Gheorghiu, imaginea feminină emblematică a "noului val", de care tocmai ne-am despărţit. Numărul include o nouă rubrică, "Cinemateca vorbită", iniţiată de Titus Vîjeu.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Lucian Georgescu, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Călin Boto, Diana Smeu .

Numărul 2/20 al revistei academice în limba engleză a UNATC "Close up", apărută cu sprijinul UCIN, este dedicat filmului documentar şi apare într-un moment fast pentru această formă de cinema în context naţional. Lungmetrajul Colectiv de Alexander Nanau a fost dublu nominalizat la Premiile Oscar, iar Acasă de Radu Ciorniciuc a fost premiat la mai multe festivaluri internaţionale, printre care prestigiosul Sundance. Eseurile şi studiile incluse în număr examinează, din perspective diferite, evoluţii relevante ale documentarului şi relaţiile sale cu societatea şi cu alte forme de cinema şi media.

Producătorii şi realizatorii pot înscrie filme de ficţiune, documentare, de animaţie (lung, scurt, mediu metraj), inclusiv coproducţii realizate cu fonduri majoritar româneşti. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2020. Articolul lui Lucian Ţion analizează documentarele lui Corneliu Porumboiu şi modul în care ele reflectă relaţia dintre trecut şi prezent din perspective generaţiei post-socialiste, textul Danei Duma, dedicat documentarului de animaţie examinează proliferarea acestei forme hibride de cinema din perspectivă funcţională, trăsăturile comune ale acestor producţii fiind relaţionate cu reprezentarea unor traume personale şi colective.Călin Boto evaluează rolul lungmetrajului nonficţional Apa ca un bivol negru (1970) în re-modelarea canonului în documentarul românesc. Mihaela Grancea şi Mihai Fulger discută, în eseul lor, despre patru filme lansate de cineaşti români în noul mileniu ce reprezintă contribuţii importante la filmografia Holocaustului, în timp ce studiul lui Marian Ţuţui este dedicat cineaştilor români de origine evreiască ajunşi figuri notabile în industria internaţională de film. Sumarul este completat de textul lui Andrei Iancu despre soluţii tehnologice moderne folosite în arhivarea vechilor filme şi de recenzii ale unor cărţi de specialitate recente, realizate de Bülent Kükükerdogan, Ufuk Gürbüzdal, Andreea Mihalcea şi Titus Vîjeu. Revista poate fi citită şi pe site-ul UNATC (www.unatc.ro ).

Uniunea Cineaştilor anunţă începerea inscrierii filmelor pentru Premiile UCIN , producţii ce au avut premiera in cursul anului 2020

Producătorii şi realizatorii pot înscrie filme de ficţiune, documentare, de animaţie (lung, scurt, mediu metraj), inclusiv coproducţii realizate cu fonduri majoritar româneşti. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2020.

In acest an, înscrierile se fac in perioada 14 - 28 iunie. Astfel, vă rugăm să completati formularul ataşat. Materialele vor fi trimise pe adresa: czucin@ucin.ro (fişa de inscriere, link-uri pentru filme, trailer, press kit).

Gala de decernare a Premiilor UCIN va avea loc in data de 20 septembrie a.c.

Descarca Formularul de înscriere

Se poate spune că numărul nou al revistei "Film", nr 4/2020, este triplu aniversar. În primul rând, se împlinesc şapte ani de la apariţia primului număr al publicaţiei trimestriale, în 2013. Apoi, pentru că principalele dosare ale ediţiei sunt dedicate unor aniversări importante : 125 de ani de cinema şi Centenarul animaţiei româneşti. Editorialul semnat de Dana Duma invită cititorii: "Să ne sărbătorim pe Zoom, aşadar. Marile aniversări ale anului 2020, 125 de ani de cinema şi Centenarul animaţiei româneşti, au avut loc departe de sala de cinema, în spaţiul online - "democratic", dar alienant, după gustul multor cinefili. Pentru cei mai mulţi dintre ei, cinema înseamnă privitul împreună al întâmplărilor de pe marele ecran, emoţii amplificate de acea "stare de receptivitate anormală" (Gilbert Cohen-Séat) generată de supradimensionarea oamenilor şi a lucrurilor şi de reacţiile celorlalţi."

Dosarul care trece în revistă progresele, dar şi crizele succesive apărute în cei 125 de ani trecuţi de la naşterea cinematografului, raportul fragil dintre industrie şi artă şi adaptarea din mers noilor tehnologii încearcă să răspundă întrebărilor : cum ar trebui sărbătorit acest centenar şi un sfert tocmai acum, când sălile sunt mai mult închise, din pricina pandemiei, şi cinematograful mai trece şi prin criza de identitate declanţată de revoluţia digitalăţ Câţiva publicişti din generaţii diferite (Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Titus Vîjeu, Georgiana Muşat, Dinu-Ioan Nicula, Marian Sorin Rădulescu, Călin Boto) încearcă să răspundă acestor întrebări.

Iar grupajul dedicat Centenarului animaţiei româneşti se dedică recuperării aniversării care ar fi trebuit să aibă loc în aprilie (luna când, în urmă cu 100 de ani, avea loc premiera primului scurtmetraj românesc animat, Păcală în lună de Aurel Petrescu). Articolele reunite în dosar sunt dedicate în principal ciclurilor de filme, expoziţiei şi conferinţelor organizate în luna noiembrie de Festivalul Animest.

Rubrica Prim-Plan are în această ediţie doi protagonişti: cineasta Anca Damian, care a repus animaţia românească pe hartă, graţie recunoaşterilor internaţionale de prestigiu (mai ales un Mare Premiu la Annecy, pentru Crulic ), şi Bogdan-Theodor Olteanu, regizorul de teatru care a realizat un nou film, Mia îşi ratează răzbunarea.

La rubrica "Micul ecran", Angelo Mitchievici analizează două seriale româneşti produse de HBO Europe, Bani negri şi Hackerville, iar la rubrica Interferenţe Marian Rădulescu realizează un portret al compozitoarei Cornelia Tăutu.

Nu lipsesc din numărul 4/2020 textele dedicate unor ediţii recente ale unor festivaluri care au depăşit obstacolele pandemiei: Festivalurile internaţionale de la Valladolid, Varşovia, Curtas Vila do Conde şi cele româneşti (cu program internaţional): Bucharest International Experimental Film Festival, Festivalul Filmului Francez, Les Films de Cannes a Bucarest, Festivalul "Toamna la Voroneţ".

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Andreea Pătru, Cătălin Olaru, Călin Boto, Mihaela Grancea .

Cu toată situaţia de excepţie în care ne menţinem, de peste şapte luni, a apărut numărul 3 pe 2020 al revistei "Film". Conţinul său apare ca o cronică a luptei pentru supravieţuire a cinematografului, atât în România, cât şi pe alte meridiane. Peisajul ar fi descurajant :"filmări suspendate, studiouri falimentate, festivaluri mutate pe internet, sălile de cinema închise-deschise-întredeschise", cum aminteşte editorialul semnat de Dana Duma.

Din fericire, reacţia multor oameni ai filmului a fost energică şi revista trece în revistă iniţiative menite să menţină în viaţă arta a şaptea, urmărind întâlnirea faţă în faţă cu publicul. "Dovedind ingeniozitate curatorială, dar şi vigoare organizatorică, câteva festivaluri au umplut grădinile de vară(uneori improvizate) dotate cu mari ecrane, adunând un popor de spectatori care se topeau de dorul filmului". Sunt semnalate mai ales eforturile TIFF-ului clujean şi ale festivalului One World Romania de a respecta cu sfinţenie protocoalele sanitare şi regulile de distanţare fizică pentru a nu pune în pericol publicul. Au rezultat ediţii foarte reuşite, în care s-a remarcat mai ales prezenţa documentarului, căruia îi consacrăm dosarul numărului:"Documentarul contează". Sunt abordate, din diferite perspective, ipostazele diverse ale documentarului, în texte semnate de Laurenţiu Damian, Ioan Pavel Azap, Georgiana Muşat,Dana Duma, Liri Chapelan, Călin Boto.

Sunt analizate şi ediţiile 2020 ale altor festivaluri, din România şi din străinătate, precum Anonimul, Film 4 Fun, Toronto, Locarno, Il Cinema Ritrovato de la Veneţia.

Rubrica Prim-plan include două interviuri foarte consistente, ambele realizate de Marilena Ilieşiu. Protagoniste sunt două personalităţi care au fost premiate recent, în contexte diferite, pentru rezultate de excepţie ale carierei lor în cinema. Una este Alina Şerban, premiată de Asociaţia Actorilor din Germania, pentru rolul din filmul Gipsy Queen, iar cealaltă este Maria Ploae, figură emblematică a cinematografului românesc, distinsă cu Premiul omagial al acestei ediţii a TIFF. La rubrica "Reflecţii critice", Angelo Mitchievici semnează un eseu despre "manii şi pandemii în cinematografie", în timp ce Marian Rădulescu se angajează "în căutarea muzicii pierdute" în filmul românesc. La rubrica "Interferenţe" Anca Ioniţă analizează relaţia dintre teatru şi film pornind de la recentul film al lui Radu Jude Tipografic majuscul.

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Ioan-Pavel Azap, Tereza Barta, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Liri Chapelan, Călin Boto, Liri Chapelan .

A apărut un număr nou al revistei academice"Close up"(nr 1/2020) editată de UNATC cu sprijinul Uniunii Cineaştilor din România.

Conţinutul publicaţiei în limba engleză este caracterizat astfel de Dana Duma, editorul (alături de Anca Ioniţă) numărului :"Noua ediţie a revistei "Close up", scrisă şi publicată în vremuri de pandemie, este în principal dedicată diversităţii în cinema. În primul rând celebrăm animaţia, acel "alt cinema", atât de superficial cunoscut, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la lansarea primului film românesc de animaţie, Păcală în lună (1920), scurtmetrajul semnat de Aurel Petrescu. Două articole ale ediţiei sunt dedicate animaţiei, "Tropul mâinii animatorului în animaţia românească" de Valeriu Căliman, dedicat în principal lui Ion Popescu Gopo, primul cineast român care a câştigat un Premiu Palme d`Or la Cannes, şi textul Dorinei Pricop "Fair Use şi basmele lui Disney", care analizează conceptul fair use, mai exact felul în care parodiile şi pastişele sunt autorizate să folosească părţi din opere binecunoscute fără acordul deţinătorilor de drepturi, pentru a critica clişeele.

Ediţia duce mai departe eforturile revistei de a analiza tendinţele majore ale cinematograful românesc. Articolele dedicate acestei preocupări sunt ilustrate de textele "Atmosfera epocii interbelice a satului românesc în filmele Moromeţii şi Moromeţii 2 de Stere Gulea" semnat de Smaranda Cristina Sterian. Profilul cinematografului românesc este completat de recenziile unor noi cărţi publicate în ultimul an despre diferite aspect ale cinema-ului naţional, precum "Filmul tranziţiei: Contribuţii la critica cinemaului românesc a anilor 1990"de Andrei Gorzo şi Gabriela Filippi, "Romanian Cinema Inside Out: Insights on Film Culture and Politics" de Irina Trocan, sau ‘Balkan Cinema and the Great Wars: Our Story" (editori Adrian Silvan Ionescu, Marian Ţuţui şi Savaş Arsalan)".

Diversitatea în cinema este abordată şi de lucrarea lui Sinisa Dragin consacrată influenţei reciproce dintre documentar şi ficţiune, sau "cinemaului minoritar" investigat de Liri Chapelan, sau în textul Flaviei Dima despre home movies, incluse frecvent în alte forme de cinema. Noi tendinţe în cinema (definite mai bine ca "spreadable content") cu o influenţă socială uriaşă, sunt analizate de Irina Trocan în textul "Analog, digital, computaţional. Reîncarnarea unor imagini politizate."

Revista academică dedicată în principal noilor tendinţe în cinema şi media poate fi citită pe site-urile www.ucin.ro şi www.unatc.ro

Biblioteca Metropolitană Bucureşti vă invită la deschiderea expoziţiei personale a artistei Gabriela Ricşan

Artoteca BMB se pregăteşte să găzduiască din nou expoziţii de artă contemporană. Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană Bucureşti vă invită joi, 23 iulie, începând cu ora 12:30, la deschiderea expoziţiei personale a artistei Gabriela Ricşan.

Gabriela Ricşan este absolventă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, secţia Scenografie, având o experienţă profesională de 30 de ani în domeniul şcenografiei, (decor şi costume), în film şi teatru. Din anul 1977 şi până în prezent a colaborat ca membru UCIN, UNITER şi U.A.P.R. în calitate de autor principal la realizarea de filme artistice de lung metraj, teatru şi activităţi expoziţionale. Arta Gabrielei Ricşan o regăsim în numerose filme şi piese de teatru, dar şi în expoziţii personale şi de grup.

Expoziţia este curatoriată de reputatul critic de artă, domnul Radu George Serafim şi de doamna Carmen Olteanu, pictor şi doctor în arte plastice. Expoziţia de artă poate fi vizitată în perioada 23 iulie - 21 august, gratuit, conform programului Artotecii BMB. Informaţii suplimentare pot fi obţinute accesând site-ul instituţiei: https://www.bibmet.ro/filiale/filiale-sector-2/artoteca/

Continuăm să menţinem legătura cu publicul pe platformele de socializare ale instituţiei şi site-ul BMB https://www.bibmet.ro/

Noul număr al revistei "Film" apare , după perioada de izolare generată de pandemie şi în zilele unui început de relaxare cu dilatări şi contractări ale speranţelor colective, în funcţie de mersul evenimentelor. Publicaţia trimestrială dedicată în principal filmului românesc cartografiază peisajul cinematografic al acestei prime perioade din an când "creatorii nu au avut voie să filmeze ori să iasă din acasă pentru prospecţii, distribuitorii nu au mai putut programa filmele noi în săli, organizatorii şi curatorii de festivaluri au fost nevoiţi să caute variante-legale dar şi atractive-pentru mutarea evenimentelor online", cum arată editorialul.

Au fost luni marcate de dispariţia unor figuri marcante din rândul cineaştilor noştri (regizorii Mircea Mureşan, Mircea Moldovan, actriţele Carmen Galin şi Monica Ghiuţă), cărora Laurenţiu Damian le dedică articolul "Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată." Dar au fost luni în care viaţa cinematografică a continuat, în ciuda închiderii cinematografelor, şi acestor forme de supravieţuire le este dedicat dosarul principal al numărului, "Ecranul de acasă". Împrumutând titlul unui profetic film de Lars von Trier, Epidemic, articolul introductiv al Danei Duma se referă la realizarea unor producţii " tip guerilla în zilele izolării impuse de ravagiile virusului agresiv", printre care se numără lungmetrajul lui Dan Chişu Nouă poveşti de dragoste şi ură în izolare sau scurtmetrajele realizate în secţiunea cinema@casa a Festivalulului Filmului European (prima ediţie online), dar şi la şansa recuperării sau reevaluării unor filme, apărută în lunga izolare la domiciliu . Dosarul analizează, din perspective diferite, şi programele de film oferite de Cinematecă, de platformele TIFF Unlimited sau de One World Romania, care au dat cinefililor senzaţia continuităţii.

Un alt dosar al numărului, "Cartea de cinema" reuneşte recenzii dedicate unor apariţii editoriale recente, care oferă cinefililor o altă şansă de prelungire a interesului pentru film.

Interviurile numărului, de la rubrica "Prim-plan", ambele realizate de Marilena Ilieşiu, se configurează ca două portrete surprinzătoare a unor actori distribuiţi în apreciate filme recente , Julieta Szönyi şi Teodor Corban. Rubrica "Festivaluri" reuneşte texte despre felul cum au supravieţuit în variantă online aceste evenimente cinematografice internaţionale (Wiesbaden, Ankara) sau naţionale (Festivalul filmului european, WonderFest etc.)

Reflecţia aprofundată asupra unor tendinţe în cinematograful românesc de ieri şi azi animă articole din secţiunile "Reflecţii critice" şi "Redescoperiri". Nu lipsesc rubricile permanenete "Cronica filmului" şi "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Ioan-Pavel Azap, Titus Vîjeu, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Georgiana Muşat, Călin Stănculescu, Călin Boto, Mihaela Grancea .

Situaţia de excepţie în care apare primul număr din 2020 al revistei "Film"este descrisă astfel în editorialul semnat de Dana Duma, intitulat"Distopia":

"Cred că mulţi dintre cinefilii cu vechi ştate vor fi simţit, încă de la sfârşitul lunii februarie, că teroarea propagării noului virus devastator se instaurează ca într-un scenariu de film SF distopic. Ar fi fost o uşurare să zicem că seamănă cu o "reţetă hollywoodiană ieftină". Oricât de buni cunoscători ai (sub)genului cinematografic respectiv am fi, oricât de multe clişee identificăm în asemănarea dintre viaţă şi cinema, ceea ce trăim acum ne îngrijorează enorm şi lasă în urmă o altă temă preocupantă pentru noi: dispariţia sălilor de cinema şi concurenţa crescândă cu atracţiile platformelor de streaming, subiect abordat şi în grupajul nostru Remember 2019."

Zece critici făcând parte din generaţii diferite răspund celor trei întrebări ale anchetei Remember 2019, care anticipau parcă situaţia creată de criza coronavirus, în care privim filmele izolaţi şi nu împreună, cum ar fi normal.

În rubrica sa "Jurnal", Laurenţiu Damian reflectă asupra relansării a două filme româneşti din altă epocă, Mere roşii de Alexandru Tatos şi Balanţa de Lucian Pintilie,ambele meritând revizitarea şi re-evaluarea lor, avantajoasă în perspectiva timpului.

Rubrica Prim-plan include două interviuri consistente şi relevante cu două personalităţi ale filmului nostru. Unul este realizat de Anca Ioniţă şi îl are drept interlocultor pe Radu Boruzescu, scenograful unor filme româneşti marcante (printre care Nunta de piatră, Duhul aurului, Felix şi Otilia) cu o carieră internaţională de admirat în lumea teatrului (a lucrat cu Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, David Esrig etc.), artist recent onorat cu titlul Doctor Honoris Causa al UNATC. Celălalt interviu, realizat de Marilena Ilieşiu, o are drept protagonistă pe regizoarea Ivana Mladenović, autoarea originalului lungmetraj Ivana cea Groaznică, premiat deja în câteva festivaluri internaţionale şi care, după o avanpremieră entuziastă, a trebuit să-şi amâne premiera în sălile noastre.

La rubrica "Reflecţii critice", Angelo Mitchievici propune un eseu despre noile forme ale filmului de război, iar la rubrica "Redescoperiri" Mihai Fulger, inspirat de premiera berlineză a filmului Malmkrog al lui Cristi Puiu, analizează un film clasic românesc cu actori internaţionali, Lia de Jean Mihail.

În rubrica "Interferenţe", Marian Sorin Rădulescu re-evaluează contribuţia compozitorului Adrian Enescu la modernizarea universului sonor al unor filme româneşti dinainte şi după Revoluţie. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Festivaluri","Cartea de cinema", şi "Sala de cinema".

Numărul 1/2020 al revistei trimestriale "Film" propune, în editorialul citat, un mesaj optimist: "Printre atâtea veşti rele, şi-a făcut loc şi una bună: premiera mondială a noului film al lui Cristi Puiu, Malmkrog, întors de la Festivalul de la Berlin cu Premiul pentru regie al noii secţiuni "Encounters". Să sperăm că-l vom vedea şi noi pe marile ecrane degrabă, când frecventarea sălilor de cinema va fi din nou permisă, după sfârşitul pandemiei. Să dea Domnul să ne revedem în cinematografe cât de curând!"

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Irina Trocan, Călin Boto, Victor Morozov .

Uniunea Cineaştilor anunţă începerea inscrierii filmelor pentru Premiile UCIN, producţii ce au avut premiera in cursul anului 2019

Producătorii şi realizatorii pot înscrie filme de ficţiune, documentare, de animaţie (lung, scurt, mediu metraj) inclusiv coproducţii realizate cu fonduri majoritar româneşti. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2019.
Menţionăm că un autor poate fi înscris cu o singură producţie.

În acest an, înscrierile se fac in perioada 10 februarie - 10 martie In acest sens vă rugăm să completati formularul ataşat. Fişele şi filmele se vor depune la sediul UCIN ( 3 DVD-uri). De asemenea se pot trimite link-uri pentru vizionări.

Gala de decernare a Premiilor UCIN va avea loc in data de 25 mai a.c.

Descarca Formularul de înscriere