• English version

Numărul 4/2019 al revistei "Film" apare în zilele când se împlinesc 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989, care a schimbat radical evoluția României. Nimic mai firesc decât includerea în sumarul ediției a dosarului tematic "Revoluția română pe ecran", probabil cel mai consistent dosar publicat până acum despre producțiile cinematografice inspirate din evenimentul care a schimbat mersul societății. Articolul Danei Duma din preambulul dosarului, "Cauze și efecte", justifică efortul redacțional prin nevoia de "a interpreta tratarea cinematografică a «primei revoluții transmise în direct» pe ecrane (fie ele și mici, ale televizoarelor)". Textele semnate de Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Titus Vîjeu și Andreea Pătru trec în revistă, din perspective diferite, filmele dedicate revoluției, din anii 1990 până în prezent, de lung și scurtmetraj, ficțiune sau documentare, având în comun reflectarea cauzelor și efectelor crucialului moment. Articolele dosarului urmăresc evoluția acestor filme "de la o reflectare senzaționalisto-conspiraționistă a revoluției române, la una nuanțată, concentrată asupra felului cum evenimentul a marcat destine individuale, configurând un raport subtil între cauze și efect". Abordările reușite, semnate mai ales de cineaștii Noului cinema românesc (Porumboiu, Muntean, Mitulescu) sunt cel mai deseori analizate în dosar "tocmai pentru efortul lor singular de a investiga onest, cu mijloace cinematografice adecvate, adevărul și adevărurile multiple ale martorilor, victimelor și actanților."

În rubrica sa "Jurnal", Laurențiu Damian reflectă asupra nevoii de resuscitare a unui gen cinematografic altădată strălucit reprezentat de Elisabeta Bostan sau Ion Popescu Gopo, filmul pentru copii. Protagonistele rubricii "Prim-plan" sunt actrița Roxana Lupu, protagonsita recent lansatului film Maria, regina României și Csilla Kató, directoarea artistică a Festivalului internațional de film documentar ASTRA de la Sibiu, ambele intervievate de Marilena Ilieșiu.

Rubrica "Redescoperiri" se dedică actorului Dragoș Pâslaru ("Dragoș Pâslaru-Părintele Valerian. Sinonim sau antonim?") și filmului Dincolo de nisipuri, rubrica "Portret" se consacră unuia dintre cei mai internaționali actori români, Vlad Ivanov, în timp ce în rubrica "Interferențe", Anca Ioniță meditează asupra relației teatru-film în articolul "Aglaja-Imaginea video, dimensiune a spațiului spectacular". Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Festivaluri", "Cartea de cinema", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Laurențiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Mihai Fulger, Anca Ioniță, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Mușat, Liri Chapelan, Călin Boto, Adreea Pătru .

Editorialul ediției, "Cinefagia de toamnă" pornește de la o constatare anticipată în numărul precedent: "Impresia de năvală a noutăților după o vară cu puține atracții cinefile este din nou pregnantă în această toamnă, când abundă premierele românești (a se vedea cronicile la Arest, Monștri., Între chin și amin, Mo, Călătoria fantastică a Maronei, Cardinalul), iar festivalurile se suprapun. Paginile dedicate festivalurilor naționale și internaționale înregistrează, în această ediție, un record în istoria revistei "Film". Au loc, la prea puține zile distanță, mari festivaluri bucureștene, precum Anim est și Les Films de Cannes a Bucarest, care își dispută puținele săli de cinema rămase pe lista celor funcționale. Se suprapun, ca perioadă, festivaluri interesante găzduite de orașe de provincie, Astra Film Festival de la Sibiu și fARAD de la Arad". Tocmai de aceea numărul 3/2019 al revistei "Film" consacră o bună parte din sumar acestor noutăți, prin cronici de film și de festivaluri.

Dosarele numărului sunt inspirate de premierele recente. "După gratii roșii" ne oferă prilejul unei incursiuni în universul carceral românesc populat de deținuți politici. Sunt evocate filme românești, mai vechi și mai noi,care descriu teroarea închisorilor comuniste din epoca Gheorghiu-Dej sau din anii totalitarismului Ceaușescu, pornind de la ideea că aceste forme de opresiune aveau aceleași obiective: umilirea suspecților/acuzaților, distrugerea lor morală, instigarea la denunț și tortură reciprocă.

Premiera cu La Gomera de Corneliu Porumboiu a inspirat dosarul "Filmul polițist românesc", dedicat unui gen "destul de des abordat în România, dar prea rareori discutat".

Rubrica Prim-Plan o are drept protagonistă pe Judith State, interpreta-revelație din Sieranevada lui Cristi Puiu, distribuită recent în rolul principal din Monștri, de Marius Olteanu. Interviurile numărului au drept interlocutori pe regizorii Nicolae Mărgineanu și Serghei Loznitsa și pe actrița Silvana Mihai. Nu lipsesc rubricile "Jurnal""Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Laurențiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Mihai Fulger, Anca Ioniță, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Tereza Barta, Irina Trocan, Georgiana Mușat, Călin Boto, Adreea Pătru, Alexandru Mircioi .

Vineri, 12 iulie 2019, de la ora 20, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din București (Str. Eforie nr. 2) găzduiește cea de-a 24-a ediție a Cineclubului FILM, ultima din stagiunea 2018-2019 a Cinematecii. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentat, într-o proiecție de pe peliculă (35mm), un alt film important al istoriei cinematografului românesc: LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ (1983) de Iosif Demian. Cu această ocazie va fi lansat și noul număr al revistei FILM (2 / 2019, al 24-lea din istoria publicației trimestriale editate de UCIN), care include și un substanțial interviu cu cineastul Iosif Demian. Evenimentul de la Cinemateca Eforie va fi introdus de către cineastul și profesorul Laurențiu Damian, președinte al Uniunii Cineaștilor din România. La lansare vor mai participa criticul și profesorul Dana Duma, redactor șef, precum și redactori și colaboratori ai revistei FILM.

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecții speciale cu filme românești remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate și însoțite de discuții cu invitați) organizată de Arhiva Națională de Filme - Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicație trimestrială a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM s-a deschis în luna ianuarie 2015, cu filmul O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980). În cadrul următoarelor 22 de întâlniri de la Cinematecă au mai fost prezentate filmele românești S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROȘII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEțII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIȘOARA AURICA (Șerban Marinescu, 1986), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu și Dan Pița, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urșianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), Să MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAță (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENțE (Alexandru Tatos, 1982), țĂRMUL N-ARE SFÂRȘIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (lungmetraj documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973), ILUSTRATE CU FLORI DE CÂMP (Andrei Blaier, 1975), CASA DE PE STRADA NOASTRĂ (scurtmetraj documentar-eseu, Mircea Săucan, 1957) și MEANDRE (Mircea Săucan, 1967).

Printre invitații de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurențiu Damian, Stere Gulea, Dan Pița și Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile și Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei și Melania Oproiu, cântăreața și actrița Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuțu și Dorel Vișan, criticii și istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu și Titus Vîjeu, scriitorul și publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul și editorul Emil Stanciu, jurnaliștii George Canache și Dinu Moraru.

Detalii despre filmul prezentat: LOVIND O PASăRE DE PRADă România, 1983, 35mm, 107 min. Versiune originală Film polițist, ecranizare a romanului "Un biet bunic și o biată cinste" de Petre Sălcudeanu Regia: Iosif Demian Cu: George Negoescu, Dorel Vișan, Ioana Bulcă, Petre Simionescu, Camelia Zorlescu, Dorin Dron

Sinopsis:
La autopsia cadavrului unei fete decedate se constată că victima murise cu mult înainte de accident. Preluând cazul, "Bunicul" și ajutorul său, Panaitescu, descoperă că autorul falsului accident este șantajat de către indivizi puși pe căpătuială.

Un sequel la O LACRIMă DE FATĂ (1980) - o altă adaptare după seria "Bunicului" de Petre Sălcudeanu regizată de către Iosif Demian -, LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ este un policier reprezentând un caz probabil unic în cinematografia mondială: o continuare în care doi actori principali (George Negoescu și Dorel Vișan) și-au schimbat între ei rolurile pe care le interpretaseră în filmul original.

Premii: ACIN 1983 - Premiul pentru regie (Iosif Demian), Diplomă de onoare pentru inginerul de sunet Vasile Luca.

Vă mulțumim și vă așteptăm!

Numărul 2/2019 al revistei "Film" consacră o bună parte din sumar evenimentelor cinematografice recente care au ocazionat evaluarea stării cinematografului nostru, de la Gala Premiilor UCIN și Gala Premiilor Gopo, până la Festivalul de la Cannes, unde filmul lui Corneliu Porumboiu, La Gomera a fost selectat în competiția principală, și TIFF. Pentru că selecția românească la festivalul transilvan, ajuns la la 18-a ediție, a generat multe comentarii privind "moartea Noului cinema românesc", materiale cuprinse în număr propun o tratare mai nuanțată a orientării multor filme înspre convențiile de gen. În editorialul semnat de Dana Duma, de pildă, se propune evitarea formulărilor radicale , explicând : "În primul rând, să ne aducem aminte cât de vehement au respins unii dintre cineaștii pe care noi îi asociem Noului cinema românesc așezarea lor sub aceeași umbrelă terminologică, insistând cât de diferiți sunt ei, de fapt. Am putea să ne amintim și de refuzul cineaștilor francezi din Nouvelle vague de a fi categorisiți sub o sintagmă pe care o asemănau cu "o marcă de săpun". Aș propune să nu mai recunoaștem noutatea după "dispariția cadrelor lungi de zece minute", căci vine pe ecrane premiatul la Cannes Lungul drum al zilei către noapte de Bi Gan cu magistralul său plan-secvență de 50 de minute. Dacă tot vrem să facem ordine în evoluția cinematografului național, haideți să-l comparăm cu lungile procese de transformare de pe harta internațională a filmului. Nu se poate să nu observăm, de pildă, că celebrul Orașul zeilor al brazilianului Fernando Meirelles e impregnat de moștenirea Cinema Nôvo. După cum, nu se poate să nu observăm cât de legat este atractivul nou film al lui Porumboiu, La Gomera, de creațiile lui precedente, precum și de moștenirea genurilor noir și policier."

Intitulat "Cu romii la cinema", dosarul numărului analizează reprezentarea romilor în lungmetrajele și scurtmetrajele românești (semnalând stereotipurile și încercările de evadare din ele), precum și atitudinea majorității față de acest grup etnic, oscilând între stigmatizare și simpatie.

În rubrica sa "Jurnal" Laurențiu Damian evocă personalitatea academicianului Mihnea Gheorghiu (născut în urmă cu 100 de ani), fost președinte al UCIN, scriitor, scenarist, traducător și creatorul unor importante instituții culturale, precum Festivalul internațional al filmului de la Mamaia.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula,Irina Trocan, Georgiana Mușat, Andra Petrescu, Adreea Pătru, Liri Chapelan.

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura UCIN - Uniunea Cineaștilor din România vă invită la evenimentul de lansare a audiobook-ului și a celei de-a treia ediții a volumului "Un clovn pentru eternitate", de Valentin Teodosiu, sâmbătă, 29 iunie 2019, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Laurențiu Damian, președintele UCIN, va rosti un Laudatio, iar nenumărați colegi de breaslă și prieteni au confirmat prezența.

Prin clasa a VIII-a, Valentin Teodosiu a prins drag de teatru. Era "subțire, înalt, frumușel"... S-a înscris singur la facultate. Nu a știut nimeni când a luat prima, a doua sau a treia probă. În adolescență adora literatura rusă. De literatura sud-americană s-a îndrăgostit puțin mai târziu. A absolvit în anul 1978, la clasa profesorilor Petre Vasilescu și Cornel Vendel, iar debutul său a fost pe scena Studioului de Teatru al tânărului actor Casandra, unde a debutat cu un an înaintea colegilor săi, cu rolul principal din "Peer Gynt" de Henric Ibsen, în regia lui Val Paraschiv.

Student în anul IV, a debutat în "Familia Toth", de Őrkeny István, pe scena Teatrului Nottara, tot în regia lui Val Paraschiv. Pe atunci avea 23 de ani, iar personajul său avea 60, acest rol de compoziție prefigurându-l pe cel din filmul "Drumeț în calea lupilor", cel al profesorului Nicolae Iorga. Creațiile din teatru l-au impus în rândul actorilor de prestigiu. La fel s-a întâmplat și în film. A avut roluri absolut memorabile în "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Imposibila iubire", "Drumeț în calea lupilor", "Patul conjugal", "E pericoloso sporgersi", "Această lehamite", "Asfalt tango", "Triunghiul morții", "Orient Expres", "Nunta mută", "Poker".

A început să scrie într-un moment greu al vieții. Într-o dimineață s-a așezat la mașina de scris și timp de o lună și jumătate a scris zilnic, fără să corecteze nimic. Din suferință s-a născut cartea intitulată "Un clovn pentru eternitate". Faptul că a avut succes i-a dat curaj să continue. Despre viața de actor ar vorbi zile și nopți. E nevoie de o calitate, aceea de a îndura.

A lucrat cu mari regizori, mari actori, mari talente, a avut mari profesori. "Astăzi profesorii noștri sunt înjurați în față, uneori, sfidați. Astăzi ies 700 de actori, noi ieșeam 7. Teatrul nu poate trăi nesubvenționat. Această meserie este făcută pentru oameni sănătoși, cine rezistă bine, cine nu, este dat uitării. Mor și actori tineri, și actori bătrâni. Nu putem juca la fel, nu putem fi geniali tot timpul, dar la 220 de volți este obligatoriu să fii. Nu poți să joci cu motoarele reduse. Asta te consumă, te macină, transpirăm sudoare-sânge, ne îmbolnăvim. Așa e la noi, actorii, cu emoții și cu dăruire până la epuizare pentru spectator, pentru credința în meserie. Această minunată meserie a noastră, care nu are nici o vină, săraca", afirmă Valentin Teodosiu.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Uniunea Cineaștilor din România anunță nominalizările din acest an pentru Premiile UCIN

Teatrul Național București va găzdui, pe 27 mai 2019, în sala Studio, cea de-a 47-a ediție a Galei Premiilor UCIN
Uniunea Cineaștilor din România a anunțat nominalizările celei de-a 47-a ediții a Galei Premiilor UCIN, unul dintre evenimentele marcante ale anului, care va reuni peste 500 de invitați de renume - personalități, vedete și oameni de cultură, cinema și televiziune. Printre filmele nominalizate la mai multe categorii se numără Moromeții 2, Pororoca, Charleston, Moon Hotel Kabul, Touch me not, Lemonade, Dragoste1. Câine, Scurt circuit, In pronunțare, Povestea unui pierde- vară sau Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari, dar și filmulSoldații. Poveste din ferentari care primește premiul pentru cea mai bună prestație a unui actor neprofesionist.
Urmând tradiția începută încă din 1972, Uniunea Cineaștilor din România decernează anual premii, în cadrul Galelor UCIN, sprijinind valorile și recompensând performanțele cinematografice românești din anul anterior.

Pentru filmele din anul 2018 nominalizările sunt:

Marele Premiu și Trofeul Uniunii Cineaștilor
- Pororoca, regia Constantin Popescu
- Moromeții 2, regia Stere Gulea
- Touch me not, regia Adina Pintilie

Premiul Special al Juriului
- Touch me not, regia Adina Pintilie
- Charleston, regia Andrei Crețulescu
- Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari, regia Radu Jude

Premiul pentru regie
- Moromeții 2, regia Stere Gulea
- Moon Hotel Kabul, regia Anca Damian
- Pororoca regia Constantin Popescu

Premiul pentru scenariu
- Lemonade scenariul Ioana Uricaru și Tatiana Ionașcu
- Povestea unui pierde- vară, scenariul Paul Negoescu
- Moon Hotel Kabul, scenariul Anca Damian și Lia Bugnar

Premiul pentru imagine
- Marius Panduru pentru filmul In pronunțare
- Vivi Drăgan Vasile pentru filmul Moromeții 2
- Barbu Bălășoiu pentru filmul Charleston

Premiul pentru costume
- Iuliana Vîlsan pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Dana Păpăruz pentru filmul Moromeții 2
- Elena Frățilă pentru filmul Dragoste1. Câine

Premiul pentru decor
- Cristian Niculescu pentru filmul Moromeții 2
- Adrian Cristea pentru filmul Touch me not
- Iuliana Vîlsan pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari

Premiul pentru interpretare feminină
- Silvana Mihai pentru rolul din filmul Câteva conversații despre o fată foarte înaltă.
- Cosmina Stratan pentru rolul Irina din filmul Dragoste1. Câine
- Iulia Lumînare pentru rolul Cristina din filmul Pororoca

Premiul pentru interpretare masculină
- Horațiu Mălăele pentru rolul Ilie Moromete din filmul Moromeții 2
- Bogdan Dumitrache pentru rolul Tudor din filmul Pororoca
- Valeriu Andriuță pentru rolul Simion din filmul Dragoste1. Câine

Premiul pentru interpretare feminină rol secundar
- Magda Catone pentru rolul Mama Melaniei din filmul Scurt circuit
- Rodica Negrea pentru rolul dna Preda din filmul Moon Hotel Kabul
- Ana Ciontea pentru rolul doamna Antonescu din filmul Charleston

Premiul pentru interpretare masculină rol secundar
- Constantin Dogioiu pentru rolul Pricop din filmul Pororoca
- Alexandru Dabija pentru rolul Movilă din filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Iosif Paștina pentru rolul Niculae din filmul Moromeții 2

Premiul pentru montaj
- Cătălin Cristuțiu pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Mircea Oltean pentru filmul Lemonade
- Dana Bunescu și Alexandra Gulea pentru filmul Moromeții 2

Premiul pentru coloana sonoră
- Mihai Bogos și Vincent Arnardi pentru filmul Pororoca
- Sebastian Zsemlye pentru filmul In pronunțare
- Dominik Dolejsi pentru filmul Touch me not

Premiul pentru muzică originală "Adrian Enescu"
- Vasile Șirli pentru filmul Moromeții 2
- Massimiliano Nardulli pentru filmul Charleston
- Hristo Namilev pentru filmul Povestea unui pierde-vară

Premiul pentru scurt metraj de ficțiune
In acest an au fost nominalizate filmele:
- Cadoul de Crăciun (r. Bogdan Mureșanu)
- Michelangelo(r.Anghel Damian),
- Iedera (r. Sarra Tsorakidis),
- Totul e foarte departe (r.Emanuel Pârvu),
- Granițe (r.Andra Chiriac),
- Cum înalți un zmeu (r.Lorand Gabor)

Premiul pentru film documentar de lung si scurt metraj
- Ana Dumitrescu pentru filmul Licu, o poveste românească
- Cornel Mituț pentru trilogia Măndița
- Alexandru Mavrodineanu pentru filmul Caisa

Premiul pentru film de animație
- Anca Damian pentru filmul Telefonul
- Elena Ciolacu pentru filmul Micul erou
- Laura Pop pentru filmul Monstrul

Premiul pentru film de televiziune
- Ana Preda pentru filmul Pe cale- un film despre voință și schimbare
- Răzvan Butaru pentru filmul Locul din care toți vor să plece
- Dominic Dembinski pentru filmul Apostolul Bologa

Premiul de debut Opera Prima "Alexandru Tatos"
- Mihaela Popescu pentru filmul In pronunțare
- Ivana Mladenovici pentru filmul Soldații. Poveste din ferentari
- Ioana Uricaru pentru filmul Lemonade

Premiul pentru machiaj
- Corina Căldăraru pentru filmul Scurt circuit
- Bianca Boeroiu pentru filmul Dragoste 1. Câine
- Dana Roșeanu, Iulia Roșeanu, Domnica Bodogan pentru filmul Moromeții 2

Premiul pentru cea mai bună prestație a unui actor neprofesionist se acordă dlui Vasile Pavel-Digudai din filmul "Soldații. Poveste din ferentari"

Marea familie a filmului își va sărbători premianții celei de-a 47-Gale UCIN printr-un spectacol elegant și original, care câștigă, de la an la an, aprecierea publicului. Gala va fi înregistrată și va fi difuzată de Televiziunea Națională, partener oficial al evenimentului. Pe scena Sălii Studio a Teatrului Național București, într-un decor eclectic și actual, vor urca atât nominalizații anului cât și personalitățile care vor decerna premiile. În sală vor fi prezenți actori, regizori, producători, vedete consacrate sau în devenire. și-au anunțat prezența figuri importante ale cinematografiei românești care, chiar dacă acum locuiesc în străinătate, se vor întoarce în țară pentru această ocazie.
Ca în fiecare an, in cadrul Galei se vor acorda și premii Academice, Premii de Excelență și Premiul Președintelui UCIN. Competiția este strânsă, sarcina juriului va fi extrem de dificilă pentru că, în final, toate filmele nominalizate merită aplauzele publicului.

Componența juriului din acest an:
Cristi PUIU, regizor, președintele juriului
Manuela CERNAT, critic și istoric de film
Aura CORBEANU, expert cultural
Dan DEDIU, compozitor
Iosif DEMIAN, regizor
Dana DUMA, critic de film
Radu IGAZSAG, regizor film animație
Melania OPROIU, monteur film
Adrian SILIȘTEANU regizor, scenarist, producator
Tora VASILESCU, actriță
Varujan VOSGANIAN,  scriitor

Asociația Cineaștilor din România a luat naștere în anul 1963, la inițiativa unor cineaști legendari precum Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu și Mircea Drăgan. In 1990, asociația a devenit Uniunea Cineaștilor din România, iar din 1972, Uniunea a început să decerneze anual premii, în cadrul Galelor UCIN, recompensând performanțele cinematografice din anul anterior.
Gala Premiilor UCIN 2019 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaștilor din România în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, producător Revolver Events.

ucin.ro     

Acad. Răzvan Theodorescu - Drumul spre Europa

Eugen Mihăescu m.o. al Academiei Române- Amintiri despre un senior

Prof.univ. dr. Laurențiu Damian - Mihnea Gheorghiu și actul de cultură în cinematograful românesc

Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu - Un mesager al valorilor europene

Prof. univ. dr. Adrian Silvan Ionescu - Amintirile unui adolescent despre un cărturar

Dinu Săraru - "Lui Dinu Săraru, în amintirea zilei în care nu m-am putut supăra pe el"

Prof. univ. dr. Titus Vîjeu - Mihnea Gheorghiu - polivalența cărturarului

Prof. univ. dr. Alexa Visarion - Un drum spre Shakespeare

Dr. Lucian Sinigaglia - Conformism și nonconformism în estetica teatrului contemporan - 1947, teza de doctorat a tânărului Mihnea Gheorghiu

Dr. Emil Boroghină - Auzit-a-ți de-un oltean, de-un oltean, un craiovean?

Adela Mărculescu - Recital din ciclul de poeme Anna - Mad, publicat de Mihnea Gheorghiu în 1942

Proiecția filmului Tănase Scatiu (scenariul Mihnea Gheorghiu, regia DanPița), în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române

Expoziția de fotografie a Grupului "Memento mori" ajunge la București. Este a doua escală pe care o fac cele peste 60 de imagini incluse in selecție, prima expunere având loc în toamna anului trecut la Timișoara. Fotografiile vor putea fi văzute la Galeriile UCIN (str. Mendeleev, nr. 28-30) în perioada 12 - 27 aprilie 2019. Vernisajul expoziției va avea loc vineri 12 aprilie, ora 18:30. Față de prima ieșire pe simeze a grupului, afișul include câteva nume în plus. Curator al expoziției este Silviu Gheție.

Grupul s-a format cu mai bine de cinci ani în urmă pe Facebook, la inițiativa lui Silviu Gheție, care a inventariat tot ce ține de tema morții în fotografia românească actuală. Afișul include nume consacrate ale fotografiei românești, dar și tineri din noul val. Expun: Ionuț Alexa, Vlad Bâscă, Anca Cernoschi, Alexandru Dragoș, Vasile Dorolți, Silviu Gheție, Patricia Hilbert, Ciprian Hord, Alex Mara, Lucian Muneanu, Oliver Merce, Cornel Pufan, Cătălin Rădulescu, Radu Taloș, Oleg Tishkovets, Remus țiplea, René Triebl și Lucian Zamfir. Prin prezența pe afiș a lui René Triebl (Austria) și Oleg Tishkovets (Ucraina), expoziția capătă și deschidere internațională. Selecția numără peste 60 de fotografii color și alb-negru.

Tema "memento mori" se regăsește în toate marile religii ale lumii, de la hinduism la creștinism și este reprezentată plastic într-o multitudine de înfățișări, printre altele: sculptură, pictură, mozaicuri, literatură, cinematografie și, în ultimul secol și jumătate, fotografie. Noțiunea în sine de "memento mori" reprezintă o tehnică spirituală practicată încă de pe vremea romanilor, când învingătorului care străbătea triumfal Roma i se șoptea mereu la ureche de către un sclav aflat în spatele lui: "Nu uita că ești muritor". Formula avea darul de a-l readuce cu picioarele pe pământ și de a-i reaminti că nu este nicidecum un zeu.

Pentru Lucian Blaga, moartea este indisolubil legată de viață, fiecare dimensionându-și existența prin raportarea la celălalt. "Un lucru îl putem vedea clar și plastic numai dacă are umbre și penumbre: moartea este umbra care dă plasticitate vieții", spune la un moment dat scriitorul, citat devenit motto pe pagina de Facebook a grupului. "Toate fotografiile sunt instanțe de memento mori, afirmă și Susan Sontag în cartea sa, Despre fotografie. A fotografia înseamnă a participa la condiția muritoare, la vulnerabilitatea și metamorfozarea unei alte persoane (sau altui lucru). Prin decuparea unui moment precis și «înghețarea» lui, toate fotografiile sunt martorii trecerii imuabile a timpului. Astăzi, scopul fotografiei pentru cei mai mulți dintre noi este de face un caiet de amintiri din teama nemărturisită față de carențele memoriei. Sub avalanșa de imagini se insinuează însă ca maladie incurabilă amenințarea dispariției.

Fotografiile se șterg din greșeala din calculator, le rătăcim sau le pierdem. Expoziția de față contabilizează moartea și evenimentele adiacente ei. Nu toate imaginile trimit fără echivoc la moarte; ea este văzută uneori tangențial, prin ricoșeu, în multiplele ei înfățișări și în contrabalans cu viața. Cei care-și amintesc că mor, își amintesc, prin urmare, și că trăiesc. În zona morții regăsim umorul, ironia, burlescul, tragicomedia, magicul, meditația, ipostaze care fac din trecerea într-o altă lume un eveniment bogat în semnificații și nu atât de înspăimântător. Un adevărat dicționar vizual, așadar, despre cum este percepută moartea în cotidianul actual. Parteneri ai evenimentului sunt: Memento mori, Uniunea Cineaștilor din România, Sens Unic, școala 9, mondorama.ro, 7 Zile, Scena 9, Vice. Expoziția rămâne pe simeze în perioada 12-27 aprilie și poate fi vizitată în cursul săptămânii (luni-vineri) între orele 10-14.

Vineri, 5 aprilie 2019, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din București (Str. Eforie nr. 2) găzduiește cea de-a 23-a ediție a Cineclubului FILM. În cadrul acestei întâlniri, vor fi prezentate, în noi versiuni digitale și subtitrate în engleză, două titluri importante din filmografia cineastului Mircea Săucan (1928-2003), de la a cărui naștere se împlinesc, chiar pe 5 aprilie, 91 de ani: scurtmetrajul documentar-eseu CASA DE PE STRADA NOASTRă (1957) și lungmetrajul de ficțiune MEANDRE (1967).

Al 23-lea Cineclub FILM prilejuiește nu doar o dublă proiecție a unor filme românești de referință, ci și o dublă lansare. Pe de o parte, iese pe piață noul număr al revistei FILM (1 / 2019, al 23-lea din istoria publicației trimestriale editate de UCIN). La lansare vor participa criticul și profesorul Dana Duma, redactor șef, precum și redactori și colaboratori ai publicației FILM, editate de UCIN.

Pe de altă parte, se lansează monografia "Mircea Săucan - Geometrii poetice" (volum apărut în colecția "Cinemagrafia" a editurii NOI Media Print), în prezența autorului, criticul Marian Sorin Rădulescu, și a editorului, Emil Stanciu, precum și a actorilor Dan Nuțu și Ileana Popovici, colaboratori ai lui Mircea Săucan, și a criticilor Iulia Blaga și Dinu-Ioan Nicula, exegeți ai operei cineastului.

Iulia Blaga scrie despre cartea lansată la Cineclubul FILM: "E surprinzător că până azi Săucan a rămas aparte, deoparte. Filmele lui nu sunt digitalizate și scoase pe DVD-uri laolaltă cu alte filme românești și, în general, a rămas un cineast (și un scriitor) de nișă, specios, chiar dacă Cinemateca Română mai organizează proiecții cu filmele lui. Personal, cred că ăsta a fost prețul pe care l-a plătit pentru a rămâne om, pentru a rămâne artist. Mi-a plăcut fraza aceasta a lui Marian Sorin Rădulescu: "Polifoniile sale poetice te pot ajuta să înțelegi, într-un mod nou, ceea ce este vechi în tine". Mi se pare una din dovezile că îl citește pe Săucan printre rânduri și că poate descoperi în opera lui eteroclită polifoniile care o armonizează, pentru că este o operă-aisberg. Ceea ce e vizibil, ceea ce a rămas, ceea ce a putut fi exprimat e o mică parte din ceea ce ar fi putut exista dacă n-ar fi fost cenzura comunistă."

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecții speciale cu filme românești remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate și însoțite de discuții cu invitați) organizată de Arhiva Națională de Filme - Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicație trimestrială a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM a început în luna ianuarie 2015, iar în primele 22 de întâlniri de la Cinematecă au fost prezentate filmele românești O LACRIMă DE FATă (Iosif Demian, 1980), S-A FURAT O BOMBă (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROșII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEțII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIșOARA AURICA (șerban Marinescu, 1886), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRă (Mircea Veroiu și Dan Pița, 1971), TRECATOARELE IUBIRI (Malvina Urșianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), Să MORI RăNIT DIN DRAGOSTE DE VIAță (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPăTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENțE (Alexandru Tatos, 1982), țăRMUL N-ARE SFâRșIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERă (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PăDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973) și ILUSTRATE CU FLORI DE CâMP (Andrei Blaier, 1975).

Printre invitații de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurențiu Damian, Stere Gulea, Dan Pița și Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile și Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei și Melania Oproiu, cântărea?a și actrița Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuțu și Dorel Vișan, criticii și istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu și Titus Vîjeu, scriitorul și publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul și editorul Emil Stanciu, jurnaliștii George Canache și Dinu Moraru.

Detalii despre filmele prezentate: CASA DE PE STRADA NOASTRă România, 1957, 25 min. Scurtmetraj documentar-eseu Subtitluri în engleză Regia: Mircea Săucan Voce: Radu Beligan "Înviorând cu o pată de culoare peisajul stilistic încă tern al cinematografului românesc din 1957, CASA DE PE STRADA NOASTRă poate fi socotit un poem despre memoria obiectelor. Tiparul compozițional folosit de Săucan e, fără îndoială, ingenios: descrierea lucrurilor care mobilează, rând pe rând, de-a lungul multor decenii, aceeași casă. Aceste constelații de obiecte, martore - fiecare dintre ele - ale celor mai diverse crâmpeie de existență omenească și, totodată, embleme ale unei întregi atmosfere, acest carusel al lor, aș spune, constituie temelia unei metafore de o neașteptată amplitudine." (George Littera, "Cinema", 1992) MEANDRE România, 1967, 89 min. Dramă psihologică Subtitluri în engleză Regia: Mircea Săucan Cu: Mihai Pălădescu, Margareta Pogonat, Dan Nuțu, Ana Széles, Ernest Maftei "Există lumi primordiale, aurorale, există lumi zenitale, solare, există lumi crepusculare, agonice, și există lumi hibernale, înghețate, în care mișcarea a încetat și peste care planează uitarea, lumi ieșite din istorie, în care pulsația timpului s-a stins pentru totdeauna, o lume pe care încă ți-o mai poți imagina ca pe o degradare a cosmosului, ca pe o lume din care omenirea a emigrat într-un apocaliptic exod, în care mai există urmele omului. Dar mai există și neantul, neantul pe care nici o minte omenească nu și-l poate reprezenta, și lumea MEANDRELOR stă, clătinându-se, în pragul neantului, ca o Atlantidă, cea de pe urmă: nici o auroră nu mai este posibilă. (Ascultați atenți filmul și vă veți convinge!)." (Victor Iliu, "Fascinația cinematografului", 1973)

Vă mulțumim și vă așteptăm!

Numărul 1/2019 al revistei "Film" semnalează, din Editorial, revenirea ritmului normal al vieții cinematografice. " După lunile reci, aproape lipsite de premiere românești și de festivaluri, suntem invitați, rugați, somați să luăm parte la evenimente de tot interesul, programate, din păcate, cam în același timp." Cu toată presiunea festivalurilor și premierelor recente, revista dedică un număr important de pagini evaluării producțiilor românești de anul trecut, în grupajul "Remember 2018". Zece critici din generații diferite încearcă să diagnosticheze cât mai lucid starea actuală a cinematografului românesc, remarcând diversificarea accelerată, îndepărtarea de paradigma realismului radical și integrarea convențiilor de gen. Majoritatea participanților remarcă și rolul din ce în ce mai important al cineastelor în creația, dar și în industria de film. Deși se observă lansarea cu întârziere a filmului premiat anul trecut cu Ursul de Aur la Berlin, Touch Me Not de Adina Pintilie, se semnalează cu satisfacție inițierea turneului național de lansare a lungmetrajului,însoțit de dezbaterile "Politicile corpului", despre standardele de normalitate, intimitate și sexualitate, la care au luat parte membrii echipei.

În rubrica sa "Jurnal"Laurențiu Damian ne oferă un studiu despre raportul dintre creația cinematografică și teatrală a lui Lucian Pintilie,"Evocarea...Mereu prea târziu", ce revelează legăturile subterane dintre spectacolul "Livada cu vișini"și filmul O vară de neuitat.

Numărul include și un dosar consacrat comediei, "Comedii de ieri, comedii de azi", acest gen preferat de public devenind din ce în ce mai prezent pe lista recentelor premiere. La rubrica "Interferențe" Anca Ioniță analizează, în textul "Camera de filmat în spectacolul de teatru, un nou naturalism", prezența din ce în ce mai pregnantă pe scenă a ecranului în spectacolele de teatru din România. Interviurile ediției au drept protagoniști pe cineastul Zoltán Szilágyi, liderul generației `80 a animației noastre, și pe actrița Crina Semciuc. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Doru Pop, Ioan-Pavel Azap, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula,Irina Trocan, Georgiana Mușat, Adreea Pătru, Liri Chapelan, Marian Sorin Rădulescu .

Uniunea Cineaștilor anunță inscrierea filmelor pentru premiile sale anuale. Inscrierile sunt pentru producțiile ce au avut premiera in cursul anului 2018.

Se pot înscrie filme de ficțiune, documentare, de animație (lung, scurt, mediu metraj) inclusiv coproducții realizate cu fonduri majoritar românești. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2018. Menționăm că un autor poate fi înscris cu o singură producție.

Înscrierile se fac in perioada 11 februarie - 11 martie 2019. Vă rugăm să completați formularul atașat. Actele și filmele se vor depune la sediul UCIN ( 3 DVD-uri).

Gala de decernare a Premiilor UCIN va avea loc la sfârșitul lunii mai.

Descarca Formularul de înscriere

5 februarie, ora 11.00, UNATC (sala 112) proiecție SZILAGYI V. ZOLTAN

5 februarie, ora 15.00, UNATC (sala Pod Animație) masterclass SZILAGYI V. ZOLTAN

6 februarie, ora 11.00, UCIN, proiecție SZILAGYI V. ZOLTAN (re)intâlnire Animafilm.

7 februarie, ora 14.00, CINETic, Animation Pitch.

8 februarie, ora 11.00, UCIN, proiecție SZILAGYI V. ZOLTAN intâlnire Liceul N. Tonitza.

30 Ianuarie

11.00 Întâlnire între studenți și colaboratori ai lui Lucian Pintilie (actori, scenografi, directori de imagine, scenariști, producători) - moderatori, trei dintre foștii rectori ai UNATC: Victor Rebengiuc, Florin Mihăilescu și Florin Zamfirescu - Sala I. Berlogea

13.00 Mici și bere (în onoarea lui Caragiale/Pintilie) - Sala Atelier

14.00 Vizionare Fără titlu, realizator Horea Lapteș (documentar De ce trag clopotele, Mitică?) - Sala I. Berlogea

15.00 Vizionare Filmare/Filmage, realizator Gabriel Kosuth (documentar Balanța) - Sala I. Berlogea


31 Ianuarie

11.00 Sesiune internațională de comunicări științifice - coordonator: prof.univ.dr. Laurențiu Damian. În deschidere, lansarea numărului 2 / 2018 al revistei academice de studii de film și media Close Up (revista bi-anuală în limba engleză, publicată de UNACTPress cu ajutorul UCIN. Prezintă: prof.univ. dr. Dana Duma, editor al revistei și lect. univ. dr. Andrei Gorzo, co-editor adjunct). - Sala I. Berlogea

14.00 Masterclass cu Horea Lapteș și Dan Nanoveanu, realizatori ai filmului documentar Fără titlu în timpul turnării pentru De ce trag clopotele, Mitică? - Sala Albastră

16.00 Vizionare De ce trag clopotele, Mitică? - Sala I. Berlogea

18.30 Vizionare Balanța Sala I. Berlogea

Joi 31 ianuarie, ora 11:00, în deschiderea Sesiunii internaționale de comunicări științifice, are loc lansarea volumului 2, numărul 2 / 2018 al revistei academice de studii de film și media CloseUp, publicație bi-anuală în limba engleză, tipărită de UNACTPress cu ajutorul UCIN.

Acest număr a reunit în jurul temei "Filmul românesc și auto-reflexivitatea", o serie de articole scrise de profesori, doctoranzi și absolvenți ai UNATC - precum Dana Duma, Andrei Gorzo, Dorina Pricop, Irina Trocan, Alexandru Sterian, Georgiana Mușat, Iolanda Gîrleanu, dar și de critici și teoreticieni de film din afară, precum Wang Yao, de la Academia de Film din Beijing.

Un studiu al miturilor, narațiunilor și eroului este abordat de articolul lui Radu Nicoară, în contextul unei largi perspective, care privește cultura umană ca pe un întreg și o leagă de teoria evoluționistă darwiniană.

Prezentarea temei și a ideilor născute din ea va fi făcută de prof.univ. dr. Dana Duma, editor al revistei și de către lect.univ.dr. Andrei Gorzo, co-editor adjunct.

Noul număr al revistei "Film" are un sumar inspirat de un fenomen de receptivitate neobișnuită în fața unui nou film românesc, Moromeții2 de Stere Gulea . Editorialul Danei Duma precizează: "Nu s-a mai întâmplat de mult ca o producție autohtonă să aibă premiere cu mii de spectatori, unii rămași în fața cinematografelor din lipsă de locuri. Moromeții2 de Stere Gulea a reușit nu numai să readucă publicul nostru în săli, ci și să ne aducă aminte că adaptările după scriitorii noștri cei mai iubiți - cum e cazul lui Marin Preda - sunt așteptate, dorite, imaginate de spectatorii care cred că cinemaul poate da viață unor universuri în care au călătorit mai întâi prin lectură. La ora la care trimitem numărul la tipar, lungmetrajul lui Gulea a depășit 120.000 de bilete vândute."

Un amplu interviu cu regizorul Stere Gulea, dosarul "Moromețiana" cu texte semnate de Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Mihai Fulger, Marilena Ilieșiu, Irina Budeanu încearcă să stabilească dacă "succesul Moromeților din anii `80 ar explica interesul pentru urmarea lui, sau girul asigurat de proza lui Preda, sau curiozitatea pentru portretul făcut de Horațiu Mălăele legendarului Ilie Moromete".

Numărul conține și un mini-dosar dedicat Centenarului Marii Uniri, "Acum 100 de ani. România în obiectiv" realizat de B.T. Rîpeanu. Noua rubrică "Jurnal" susținută de Laurențiu Damian dedică articolul "...after London" unor reflecții generate de întâlnirea cu publicul londonez la o gală a filmului românesc organizată de ICR Londra.

La Rubrica "Reflecții critice" semnează Cristian Tudor Popescu și Georgiana Mușat. Numărul mai include un interviu cu actrița și scenarista Lia Bugnar, reportaje despre festivalurile internaționale de la Valladolid, Salonic și de pe teritoriul românesc Astra Film, Kinodiseea, Les films de Cannes à Bucarest, "Toamnă la Voroneț". Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri".

In acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Anca Ioniță, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Cristian Tudor Popescu, Ioan-Pavel Azap, Luminița Comșa, Irina Budeanu, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Mușat.

Un om, care a reușit să aducă o contribuție extrem de valoroasă cinematografiei românești, atât prin recunoașterea inovațiilor în tehnica cinematografică, prin cărțile scrise, cât și prin munca de o viață, de la catedra Colegiului Tehnic "Media". Un om, pe cât de sclipitor, pe atât de modest, care a transpus ideile avute, cu o pasiune arzătoare și a reușitsă le transmită multor generații de elevi. Pentru mulți dintrea ceștia, a fost poate cel mai important dascăl, acela care le-a deschis mintea și calea, către un viitor în acest domeniu.

În Săptămâna altfel, organizată de Colegiul Tehnic Media, în perioada 19 -23 noiembrie, are loc masa rotundă consacrată personalității inginerului Dumitru Morozan. Cu această ocazie, luni 19 noiembrie, o sală a liceului va primi numele Dumitru Morozan, drept omagiu pentru dubla activitate depusă în slujba breslei cinematografice și a celei didactice din liceul de profil.

Evenimentul urmează să se desfășoare la orele 11, în Atelierul școală, avându-i invitați pe Magda Morozan și conf. univ. Corneliu Medvedov, elevi și cadre didactice ale liceului, reprezentanți ai Uniunii Cineaștilor.

Dumitru Morozan, alături de Directorii de imagine Gheorghe Fischer și Alexandru Întorsureanu au inventat procedeul Grafis color, pe care l-au aplicat în pelicula Felix și Otilia a regizorului Iulian Mihu.

Câteva repere din biografia inginerului:


(9.02.1933 - 16.09.2016)

1948 - 1952 - școala medie de petrol și cărbune - Câmpina

1952 - 1957 - Institutul de Inginerie cinematografică din Leningrad

1957 - 1989 - șef serviciu tehnic - Centrul de Producție Cinematografică - Buftea

1989 - 2000 - Director tehnic/interimar - Centrala "Româniafilm"

1983 - 2012 - Profesor - tehnică cinematografică - ColegiulTehnic "Media"

Autor a doua invenții: - Metodă și aparat pentru determinarea fenidonului din soluțiile revelatoare. - Procedeu de prelucrare a peliculelor pozitiv color.

Coautor de cărți și manuale la Editura Tehnicăși la Edituta Didactică și Pedagogică.
Premiul ACIN în 1972 pentru Inovație si procces în tehnica cinematografică.
Premiul de Excelență la UNIATEC Berlin, 1972, pentru filmul Fantezie cromatică.
Premiul de Excelență la concursul tehnic internațional al filmului de la Salerno 1974 - UNIATEC.

Catedra Tehnici cinematografice și de televiziune.
Colegiul Tehnic Media
Str. Jiului, nr 163
Tel 0724 419 439

Editura Pro Cultura vă invită miercuri, 14 noiembrie a.c., ora 18:00, la Librăria Mihai Eminescu București, la primul dintre cele două evenimente dedicate lansării volumului colectiv "Sala de cinema. Cinebucurești.100 de ani de modernitate", autori: Mihaela Pelteacu, Laurențiu Damian.

Alături de autori, vor fi invitați pentru o discuție inedită despre film și arhitectură, Prof. univ. dr. arhitect Mircea Ochinciuc și Conf. univ. dr. Vlad Leu, director imagine. Întâlnirea va fi moderată de Ruxandra Fulger, Redactor șef Cinemateca Română.

Rezultat al proiectului cultural "CineBucurești. 100 de ani de modernitate", inițiat de Asociația Pro Cultura, volumul Sala de cinema, publicat în ediție bilingvă română-engleză, continuă demersul argumentativ pentru susținerea redescoperirii și punerii în valoare a sălilor de cinema, atât pentru calitățile lor arhitecturale și urbanistice dar și ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă. Demersul autorilor pornește de la o percepție particulară ce recunoaște relația fondatoare dintre sala de cinema și orașul modern și susține, alăturându-se altor eforturi, recuperarea și reactivarea sălilor istorice din zona centrală. Prin sondarea spațiilor de proiecție volumul identifică o topografie urbană particulară pe care sala de cinema a generat-o în ansamblul orașului în relație cu locuirea, relevând o solidaritate interesantă, considerată dintr-o perspectivă arhitectural-urbanistică și cinematografică.

Lansarea-eveniment va continua vineri 23 noiembrie a.c., începând cu ora 18:00, la Cinemateca Eforie- Sala Jean Georgescu, cu dezbateri urmate la ora 19:00 de o proiecție de film. Va fi permanent alături noi, prin muzică și dans, prezența artistică inspirantă a Ioanei Lupescu și a membrilor echipei București Swing Dance Society.

Proiect editorial realizat cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea Cineaștilor din România.

Parteneri eveniment: Librăria Mihai Eminescu, București Swing Dance Society.

PARTENERI MEDIA: Agerpres, Radio România Cultural, Revista Film, All About Romanian Cinema - AaRC.

"Între Umbre și Oglinzi" este un film documentar de artă scris și regizat de Ovidiu Darian și produs de Studioul VideoArt al Ministerului Culturii si Identității Naționale. Filmul cuprinde trei episoade despre trei artiști plastici cu multiple premii naționale și internaționale din România de azi. Primul este Nicolae Alexi, unul dintre cei mai importanți graficieni români, profesor la Universitatea de Arte, care a format generații de artiști de marcă. Mare desenator, acuarelist, gravor, Nicolae Alexi vorbește în film despre modul în care își construiește lumile sale complexe de trupuri uneori grotești de femei și pitici, între care, cu autoironie, își face loc pe pânze chiar artistul. Al doilea film este despre Eugen Raportoru, pictor important de origine romă, un artist vulcanic de o forță și productivitate extraordinară, pe linia picturală a lui Corneliu Baba, care a început cu ilustrarea mahalalelor bucureștene și care expune acum pânze, uneori de dimensiuni copleșitoare, cu peisaje din Veneția, Paris, Aachen sau Sulina. Al treilea film îl prezintă pe Matei șerban Sandu, pictor, grafician și gravor de marcă al prezentului, cu lumea sa de cavaleri apocaliptici și nuduri eterice, artist format de Traian Filip și apoi chiar de Nicolae Alexi, al cărui student a fost. Matei vorbește despre artă, lume și viață, despre acea "claritate a intenției" artistului, binecuvântat între oameni ca nu numai să privească, dar să și vadă dincolo de aparențe și convenții. Ovidiu Darian este licențiat al Universității Naționale de Teatru și Film, secția Regie de film, a lucrat mai mulți ani la departamentul de regie cu regizori ca Bertrand Tavernier, Sergiu Nicolaescu, Francis Ford Coppola dar și ca regizor secund, director de casting și uneori scenarist de docudrame pentru televiziuni germane. A regizat scurtmetraje, documentare și are în pregătire proiecte de lungmetraj.

Noul număr al revistei "Film" încearcă să țină pasul cu accelerarea evenimentelor cinematografice la începutul toamnei. După o letargică vară cinematografică, încep să fie lansate în premieră producții românești premiate la Karlovy Vary ( "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari"de Radu Jude) , Sarajevo (Lemonade de Ioana Uricaru), Calcutta (Secretul fericirii de Vlad Zamfirescu). Lor și altor filme ale toamnei le sunt dedicate numeroase pagini ale revistei.

Dosarul numărului, Incredibilul 1968 pornește de la următoarele premise: "În acest an, când majoritatea festivalurilor internaționale și revistele de cinema au evocat anul contestatar 1968 și impactul său în lumea filmului, ar trebui să privim și noi înapoi, spre 1968-ul nostru". După refuzul României de a participa, în noaptea de 20-21 august, la invadarea Cehoslovaciei - acuzată de îndepărtare de la "calea socialismului" -, alături de trupele Tratatului de la Varșovia, a venit momentul de glorie al lui Nicolae Ceaușescu, pe care discursul antisovietic l-a transformat într-un lider simpatizat în România, dar și într-unul cu reputația de opozant al Moscovei, în viziunea cancelariilor occidentale. Ceaușescu a continuat, pentru scurt timp, liberalizarea declanșată după venirea lui la putere, în 1965, cu efecte vizibile și în arta și industria filmului. Din păcate, relaxarea cenzurii și relativa libertate de creație au părut că progresează doar câteva sezoane, până la nefasta vizită în China și Coreea de Nord, care i-au inspirat dogmaticele Teze din iulie 1971, aducătoare de control ideologic sporit. Scurta perioadă de relaxare1968-1970 face obiectul dosarului, care îi evidențiază "realizările relevante, dar și limitele, elanurile înnoitoare și motivele scurtei lor respirații".

Rubrica Reflecții critice este asigurată de Angelo Mitchievici, semnatarul eseului Cinematograful românesc în maieu. Interviurile ediției au drept protagoniști pe regizoarea Ioana Uricaru și pe actorii deveniți regizori Emanuel Pârvu și Vlad Zamfirescu. Numărul include reportaje despre festivalurile internaționale de la Toronto, Locarno, Sarajevo, Motovun și celor de pe teritoriul românesc Anonimul și Timișoara Est European Film Festival. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri". În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Tereza Barta, Ioan-Pavel Azap, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Marian țuțui,Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Mușat .

A apărut al doilea număr din 2018 al revistei trimestriale "Film". Ediția dedică o bună parte din spațiu regizoarelor noastre și problematicii feminine a producțiilor recente. Dosarul, "Cinema românesc la feminin" este inspirat de performanța recent a câștigării Premiului Ursul de Aur de Adina Pintilie, la Berlinală, cu Nu mă atinge-mă.

În editorialul revistei, Dana Duma explică opțiunea tematică:"Am considerat că succesul ei, echivalat cu un moment de turnură al Noului Cinema Românesc, este un prilej potrivit pentru a reevalua prezența femeilor-cineast în cinematograful nostru de ieri și de azi, precum și relevanța abordării temelor privind rolul femeii în societatea și scara valorilor din România".

Numărul 2/2018 al revistei cuprinde texte despre cinematograful românesc de dinainte de 1989 și "vârfurile" tratării problematicii feminine de ieri (Lucian Bratu, Malvina Urșianu, realizatoarele din domeniul filmului de animație) și de azi (Adina Pintilie, Anca Damian, Ruxandra Zenide, Iulia Rugină, Cristina Iacob, autoarele de pelicule de ficțiune și documentariste din România și din diaspora etc.) Articolele încearcă să identifice privirea feminină în filmele noastre precum și stereotipurile în reprezentarea femeilor și în așteptările privind potențialul cineastelor noastre.

Rubrica Prim-plan propune două interviuri foarte interesante cu actrița Dorotheea Petre și regizoarea Adina Pintilie, în evidentă legătură cu tema dosarului, "Cinema românesc la feminin". Prima dintre ele vorbește despre ce înseamnă "să ai actoria în sânge", iar câștigătoarea Ursului de aur crede că "suntem déjà beneficiarele unei shimbări progresiste de mentalitate."

Un număr important de pagini este dedicat galelor premiilor naționale anuale (UCIN, Gopo) și festivalurilor internaționale recente (TIFF, Bologna, Las Palmas, One World, BIEFF, Festival du film français, Cinepolitica. și, desigur, nu lipsesc rubricile Cronica filmului, Cartea de cinema, Sala de cinema.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Anca Ioniță, Ioan- Pavel Azap, Irina Budeanu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andreea Chiper, Georgiana Mușat, Andra Petrescu, Andreea Pătru, Călin Stănculescu, Bianca-Olivia Niță .

A apărut un nou număr al revistei "Close up", revista UNATC de studii de film și media, editată cu sprijinul Uniunii Cineaștior. Numărul1/2018 (vol 2) include eseuri și studii dedicate în primul rînd Noului cinema românesc, a cărui evoluție inspiră în continuare cercetătorii. Christina Stojanova (Universitatea Regina, Canada) investighează înclinația cineaștilor români de a descrie proliferarea răului în societatea post-comunistă, în termeni apropiați filmului de gen, ceea ce confirmă deplasarea de la realismul radical la forme narative mai familiare. Contribuția lui Andrei Gorzo oferă o privire critică asupra unor recente cărți, în limba engleză, despre Noul cinema românesc (semnate de Monica Filimon, László Strausz și Bogdan Popa). Câteva filme românești sunt analizate prin prisma respațializării ostalgiei (nostalgia după trecutul recent est-european) în textul lui Wang Yao (Universitatea din Beijing) despre cinematograful balcanic post-comunist și subtextele lui politice. Analiza comparativă a Ancăi Ioniță dintre tragedia greacă și scenariile lui Cristian Mungiu își propune să demonstreze că filme precum 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, După dealuri și Bacalaureat au intrigi bazate pe paradigmele alegerilor și deciziilor, așa cum sunt ele definite de Aristotel în Poetica sa.

Un episod al istoriei cinematografului românesc din diaspora, dispariția filmului Tararira turnat de Benjamin Fondane la Buenos Aires, este reinterpretat, în rama industriei cinematografice argentiniene și a contextului anului 1936, de Dana Duma.

Un studiu al miturilor, narațiunilor și eroului este abordat de articolul lui Radu Nicoară, în contextul unei largi perspective, care privește cultura umană ca pe un întreg și o leagă de teoria evoluționistă darwiniană.

Două alte articole ale noului număr de "Close up" sunt dedicate unor teme mai teoretice. Textul Irinei Trocan stabilește similitudini între filmul lui Antonioni Blow up și filme- eseu recente, încercând să definească specificul acestui gen, în timp ce Ana Agopian propune o analiză comparativă între romanele lui Alain Robbe-Grillet și scenariile lui, în încercarea de a formula o concluzie privind posibilitățile de a defini scenariul ca pe o formă literară. Rubrica de cronică de carte este dedicată unui nou volum concentrat asupra relației dintre feminism și cinema, "Feminist Film Theory and Pretty Woman" de Mari Ruti, recenzat de Iulia Voicu.

Numărul 1/2018 al revistei "Close up", apărută la editura UNATC Press, cu sprijinul UCIN, poate fi citit, în format PDF, pe site-urile www.ucin.ro și www.unatc.ro.