Numărul 4/2019 al revistei "Film" apare în zilele când se împlinesc 30 de ani de la revoluţia din decembrie 1989, care a schimbat radical evoluţia României. Nimic mai firesc decât includerea în sumarul ediţiei a dosarului tematic "Revoluţia română pe ecran", probabil cel mai consistent dosar publicat până acum despre producţiile cinematografice inspirate din evenimentul care a schimbat mersul societăţii. Articolul Danei Duma din preambulul dosarului, "Cauze şi efecte", justifică efortul redacţional prin nevoia de "a interpreta tratarea cinematografică a Ťprimei revoluţii transmise în directť pe ecrane (fie ele şi mici, ale televizoarelor)". Textele semnate de Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Titus Vîjeu şi Andreea Pătru trec în revistă, din perspective diferite, filmele dedicate revoluţiei, din anii 1990 până în prezent, de lung şi scurtmetraj, ficţiune sau documentare, având în comun reflectarea cauzelor şi efectelor crucialului moment. Articolele dosarului urmăresc evoluţia acestor filme "de la o reflectare senzaţionalisto-conspiraţionistă a revoluţiei române, la una nuanţată, concentrată asupra felului cum evenimentul a marcat destine individuale, configurând un raport subtil între cauze şi efect". Abordările reuşite, semnate mai ales de cineaştii Noului cinema românesc (Porumboiu, Muntean, Mitulescu) sunt cel mai deseori analizate în dosar "tocmai pentru efortul lor singular de a investiga onest, cu mijloace cinematografice adecvate, adevărul şi adevărurile multiple ale martorilor, victimelor şi actanţilor."

În rubrica sa "Jurnal", Laurenţiu Damian reflectă asupra nevoii de resuscitare a unui gen cinematografic altădată strălucit reprezentat de Elisabeta Bostan sau Ion Popescu Gopo, filmul pentru copii. Protagonistele rubricii "Prim-plan" sunt actriţa Roxana Lupu, protagonsita recent lansatului film Maria, regina României şi Csilla Kató, directoarea artistică a Festivalului internaţional de film documentar ASTRA de la Sibiu, ambele intervievate de Marilena Ilieşiu.

Rubrica "Redescoperiri" se dedică actorului Dragoş Pâslaru ("Dragoş Pâslaru-Părintele Valerian. Sinonim sau antonim?") şi filmului Dincolo de nisipuri, rubrica "Portret" se consacră unuia dintre cei mai internaţionali actori români, Vlad Ivanov, în timp ce în rubrica "Interferenţe", Anca Ioniţă meditează asupra relaţiei teatru-film în articolul "Aglaja-Imaginea video, dimensiune a spaţiului spectacular". Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Festivaluri", "Cartea de cinema", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Liri Chapelan, Călin Boto, Adreea Pătru .

Editorialul ediţiei, "Cinefagia de toamnă" porneşte de la o constatare anticipată în numărul precedent: "Impresia de năvală a noutăţilor după o vară cu puţine atracţii cinefile este din nou pregnantă în această toamnă, când abundă premierele româneşti (a se vedea cronicile la Arest, Monştri., Între chin şi amin, Mo, Călătoria fantastică a Maronei, Cardinalul), iar festivalurile se suprapun. Paginile dedicate festivalurilor naţionale şi internaţionale înregistrează, în această ediţie, un record în istoria revistei "Film". Au loc, la prea puţine zile distanţă, mari festivaluri bucureştene, precum Anim est şi Les Films de Cannes a Bucarest, care îşi dispută puţinele săli de cinema rămase pe lista celor funcţionale. Se suprapun, ca perioadă, festivaluri interesante găzduite de oraşe de provincie, Astra Film Festival de la Sibiu şi fARAD de la Arad". Tocmai de aceea numărul 3/2019 al revistei "Film" consacră o bună parte din sumar acestor noutăţi, prin cronici de film şi de festivaluri.

Dosarele numărului sunt inspirate de premierele recente. "După gratii roşii" ne oferă prilejul unei incursiuni în universul carceral românesc populat de deţinuţi politici. Sunt evocate filme româneşti, mai vechi şi mai noi,care descriu teroarea închisorilor comuniste din epoca Gheorghiu-Dej sau din anii totalitarismului Ceauşescu, pornind de la ideea că aceste forme de opresiune aveau aceleaşi obiective: umilirea suspecţilor/acuzaţilor, distrugerea lor morală, instigarea la denunţ şi tortură reciprocă.

Premiera cu La Gomera de Corneliu Porumboiu a inspirat dosarul "Filmul poliţist românesc", dedicat unui gen "destul de des abordat în România, dar prea rareori discutat".

Rubrica Prim-Plan o are drept protagonistă pe Judith State, interpreta-revelaţie din Sieranevada lui Cristi Puiu, distribuită recent în rolul principal din Monştri, de Marius Olteanu. Interviurile numărului au drept interlocutori pe regizorii Nicolae Mărgineanu şi Serghei Loznitsa şi pe actriţa Silvana Mihai. Nu lipsesc rubricile "Jurnal""Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Tereza Barta, Irina Trocan, Georgiana Muşat, Călin Boto, Adreea Pătru, Alexandru Mircioi .

Vineri, 12 iulie 2019, de la ora 20, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 24-a ediţie a Cineclubului FILM, ultima din stagiunea 2018-2019 a Cinematecii. În cadrul acestei întâlniri, va fi prezentat, într-o proiecţie de pe peliculă (35mm), un alt film important al istoriei cinematografului românesc: LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ (1983) de Iosif Demian. Cu această ocazie va fi lansat şi noul număr al revistei FILM (2 / 2019, al 24-lea din istoria publicaţiei trimestriale editate de UCIN), care include şi un substanţial interviu cu cineastul Iosif Demian. Evenimentul de la Cinemateca Eforie va fi introdus de către cineastul şi profesorul Laurenţiu Damian, preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România. La lansare vor mai participa criticul şi profesorul Dana Duma, redactor şef, precum şi redactori şi colaboratori ai revistei FILM.

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva Naţională de Filme - Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM s-a deschis în luna ianuarie 2015, cu filmul O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980). În cadrul următoarelor 22 de întâlniri de la Cinematecă au mai fost prezentate filmele româneşti S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEţII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu, 1986), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), Să MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAţă (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENţE (Alexandru Tatos, 1982), ţĂRMUL N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PĂDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (lungmetraj documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973), ILUSTRATE CU FLORI DE CÂMP (Andrei Blaier, 1975), CASA DE PE STRADA NOASTRĂ (scurtmetraj documentar-eseu, Mircea Săucan, 1957) şi MEANDRE (Mircea Săucan, 1967).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurenţiu Damian, Stere Gulea, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântăreaţa şi actriţa Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii şi istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu, jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.

Detalii despre filmul prezentat: LOVIND O PASăRE DE PRADă România, 1983, 35mm, 107 min. Versiune originală Film poliţist, ecranizare a romanului "Un biet bunic şi o biată cinste" de Petre Sălcudeanu Regia: Iosif Demian Cu: George Negoescu, Dorel Vişan, Ioana Bulcă, Petre Simionescu, Camelia Zorlescu, Dorin Dron

Sinopsis:
La autopsia cadavrului unei fete decedate se constată că victima murise cu mult înainte de accident. Preluând cazul, "Bunicul" şi ajutorul său, Panaitescu, descoperă că autorul falsului accident este şantajat de către indivizi puşi pe căpătuială.

Un sequel la O LACRIMă DE FATĂ (1980) - o altă adaptare după seria "Bunicului" de Petre Sălcudeanu regizată de către Iosif Demian -, LOVIND O PASĂRE DE PRADĂ este un policier reprezentând un caz probabil unic în cinematografia mondială: o continuare în care doi actori principali (George Negoescu şi Dorel Vişan) şi-au schimbat între ei rolurile pe care le interpretaseră în filmul original.

Premii: ACIN 1983 - Premiul pentru regie (Iosif Demian), Diplomă de onoare pentru inginerul de sunet Vasile Luca.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm!

Numărul 2/2019 al revistei "Film" consacră o bună parte din sumar evenimentelor cinematografice recente care au ocazionat evaluarea stării cinematografului nostru, de la Gala Premiilor UCIN şi Gala Premiilor Gopo, până la Festivalul de la Cannes, unde filmul lui Corneliu Porumboiu, La Gomera a fost selectat în competiţia principală, şi TIFF. Pentru că selecţia românească la festivalul transilvan, ajuns la la 18-a ediţie, a generat multe comentarii privind "moartea Noului cinema românesc", materiale cuprinse în număr propun o tratare mai nuanţată a orientării multor filme înspre convenţiile de gen. În editorialul semnat de Dana Duma, de pildă, se propune evitarea formulărilor radicale , explicând : "În primul rând, să ne aducem aminte cât de vehement au respins unii dintre cineaştii pe care noi îi asociem Noului cinema românesc aşezarea lor sub aceeaşi umbrelă terminologică, insistând cât de diferiţi sunt ei, de fapt. Am putea să ne amintim şi de refuzul cineaştilor francezi din Nouvelle vague de a fi categorisiţi sub o sintagmă pe care o asemănau cu "o marcă de săpun". Aş propune să nu mai recunoaştem noutatea după "dispariţia cadrelor lungi de zece minute", căci vine pe ecrane premiatul la Cannes Lungul drum al zilei către noapte de Bi Gan cu magistralul său plan-secvenţă de 50 de minute. Dacă tot vrem să facem ordine în evoluţia cinematografului naţional, haideţi să-l comparăm cu lungile procese de transformare de pe harta internaţională a filmului. Nu se poate să nu observăm, de pildă, că celebrul Oraşul zeilor al brazilianului Fernando Meirelles e impregnat de moştenirea Cinema Nôvo. După cum, nu se poate să nu observăm cât de legat este atractivul nou film al lui Porumboiu, La Gomera, de creaţiile lui precedente, precum şi de moştenirea genurilor noir şi policier."

Intitulat "Cu romii la cinema", dosarul numărului analizează reprezentarea romilor în lungmetrajele şi scurtmetrajele româneşti (semnalând stereotipurile şi încercările de evadare din ele), precum şi atitudinea majorităţii faţă de acest grup etnic, oscilând între stigmatizare şi simpatie.

În rubrica sa "Jurnal" Laurenţiu Damian evocă personalitatea academicianului Mihnea Gheorghiu (născut în urmă cu 100 de ani), fost preşedinte al UCIN, scriitor, scenarist, traducător şi creatorul unor importante instituţii culturale, precum Festivalul internaţional al filmului de la Mamaia.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula,Irina Trocan, Georgiana Muşat, Andra Petrescu, Adreea Pătru, Liri Chapelan.

Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Editura UCIN - Uniunea Cineaştilor din România vă invită la evenimentul de lansare a audiobook-ului şi a celei de-a treia ediţii a volumului "Un clovn pentru eternitate", de Valentin Teodosiu, sâmbătă, 29 iunie 2019, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Laurenţiu Damian, preşedintele UCIN, va rosti un Laudatio, iar nenumăraţi colegi de breaslă şi prieteni au confirmat prezenţa.

Prin clasa a VIII-a, Valentin Teodosiu a prins drag de teatru. Era "subţire, înalt, frumuşel"... S-a înscris singur la facultate. Nu a ştiut nimeni când a luat prima, a doua sau a treia probă. În adolescenţă adora literatura rusă. De literatura sud-americană s-a îndrăgostit puţin mai târziu. A absolvit în anul 1978, la clasa profesorilor Petre Vasilescu şi Cornel Vendel, iar debutul său a fost pe scena Studioului de Teatru al tânărului actor Casandra, unde a debutat cu un an înaintea colegilor săi, cu rolul principal din "Peer Gynt" de Henric Ibsen, în regia lui Val Paraschiv.

Student în anul IV, a debutat în "Familia Toth", de Őrkeny István, pe scena Teatrului Nottara, tot în regia lui Val Paraschiv. Pe atunci avea 23 de ani, iar personajul său avea 60, acest rol de compoziţie prefigurându-l pe cel din filmul "Drumeţ în calea lupilor", cel al profesorului Nicolae Iorga. Creaţiile din teatru l-au impus în rândul actorilor de prestigiu. La fel s-a întâmplat şi în film. A avut roluri absolut memorabile în "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Imposibila iubire", "Drumeţ în calea lupilor", "Patul conjugal", "E pericoloso sporgersi", "Această lehamite", "Asfalt tango", "Triunghiul morţii", "Orient Expres", "Nunta mută", "Poker".

A început să scrie într-un moment greu al vieţii. Într-o dimineaţă s-a aşezat la maşina de scris şi timp de o lună şi jumătate a scris zilnic, fără să corecteze nimic. Din suferinţă s-a născut cartea intitulată "Un clovn pentru eternitate". Faptul că a avut succes i-a dat curaj să continue. Despre viaţa de actor ar vorbi zile şi nopţi. E nevoie de o calitate, aceea de a îndura.

A lucrat cu mari regizori, mari actori, mari talente, a avut mari profesori. "Astăzi profesorii noştri sunt înjuraţi în faţă, uneori, sfidaţi. Astăzi ies 700 de actori, noi ieşeam 7. Teatrul nu poate trăi nesubvenţionat. Această meserie este făcută pentru oameni sănătoşi, cine rezistă bine, cine nu, este dat uitării. Mor şi actori tineri, şi actori bătrâni. Nu putem juca la fel, nu putem fi geniali tot timpul, dar la 220 de volţi este obligatoriu să fii. Nu poţi să joci cu motoarele reduse. Asta te consumă, te macină, transpirăm sudoare-sânge, ne îmbolnăvim. Aşa e la noi, actorii, cu emoţii şi cu dăruire până la epuizare pentru spectator, pentru credinţa în meserie. Această minunată meserie a noastră, care nu are nici o vină, săraca", afirmă Valentin Teodosiu.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă aşteptăm cu drag!

Uniunea Cineaştilor din România anunţă nominalizările din acest an pentru Premiile UCIN

Teatrul Naţional Bucureşti va găzdui, pe 27 mai 2019, în sala Studio, cea de-a 47-a ediţie a Galei Premiilor UCIN
Uniunea Cineaştilor din România a anunţat nominalizările celei de-a 47-a ediţii a Galei Premiilor UCIN, unul dintre evenimentele marcante ale anului, care va reuni peste 500 de invitaţi de renume - personalităţi, vedete şi oameni de cultură, cinema şi televiziune. Printre filmele nominalizate la mai multe categorii se numără Moromeţii 2, Pororoca, Charleston, Moon Hotel Kabul, Touch me not, Lemonade, Dragoste1. Câine, Scurt circuit, In pronunţare, Povestea unui pierde- vară sau Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari, dar şi filmulSoldaţii. Poveste din ferentari care primeşte premiul pentru cea mai bună prestaţie a unui actor neprofesionist.
Urmând tradiţia începută încă din 1972, Uniunea Cineaştilor din România decernează anual premii, în cadrul Galelor UCIN, sprijinind valorile şi recompensând performanţele cinematografice româneşti din anul anterior.

Pentru filmele din anul 2018 nominalizările sunt:

Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor
- Pororoca, regia Constantin Popescu
- Moromeţii 2, regia Stere Gulea
- Touch me not, regia Adina Pintilie

Premiul Special al Juriului
- Touch me not, regia Adina Pintilie
- Charleston, regia Andrei Creţulescu
- Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari, regia Radu Jude

Premiul pentru regie
- Moromeţii 2, regia Stere Gulea
- Moon Hotel Kabul, regia Anca Damian
- Pororoca regia Constantin Popescu

Premiul pentru scenariu
- Lemonade scenariul Ioana Uricaru şi Tatiana Ionaşcu
- Povestea unui pierde- vară, scenariul Paul Negoescu
- Moon Hotel Kabul, scenariul Anca Damian şi Lia Bugnar

Premiul pentru imagine
- Marius Panduru pentru filmul In pronunţare
- Vivi Drăgan Vasile pentru filmul Moromeţii 2
- Barbu Bălăşoiu pentru filmul Charleston

Premiul pentru costume
- Iuliana Vîlsan pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Dana Păpăruz pentru filmul Moromeţii 2
- Elena Frăţilă pentru filmul Dragoste1. Câine

Premiul pentru decor
- Cristian Niculescu pentru filmul Moromeţii 2
- Adrian Cristea pentru filmul Touch me not
- Iuliana Vîlsan pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari

Premiul pentru interpretare feminină
- Silvana Mihai pentru rolul din filmul Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă.
- Cosmina Stratan pentru rolul Irina din filmul Dragoste1. Câine
- Iulia Lumînare pentru rolul Cristina din filmul Pororoca

Premiul pentru interpretare masculină
- Horaţiu Mălăele pentru rolul Ilie Moromete din filmul Moromeţii 2
- Bogdan Dumitrache pentru rolul Tudor din filmul Pororoca
- Valeriu Andriuţă pentru rolul Simion din filmul Dragoste1. Câine

Premiul pentru interpretare feminină rol secundar
- Magda Catone pentru rolul Mama Melaniei din filmul Scurt circuit
- Rodica Negrea pentru rolul dna Preda din filmul Moon Hotel Kabul
- Ana Ciontea pentru rolul doamna Antonescu din filmul Charleston

Premiul pentru interpretare masculină rol secundar
- Constantin Dogioiu pentru rolul Pricop din filmul Pororoca
- Alexandru Dabija pentru rolul Movilă din filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Iosif Paştina pentru rolul Niculae din filmul Moromeţii 2

Premiul pentru montaj
- Cătălin Cristuţiu pentru filmul Imi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari
- Mircea Oltean pentru filmul Lemonade
- Dana Bunescu şi Alexandra Gulea pentru filmul Moromeţii 2

Premiul pentru coloana sonoră
- Mihai Bogos şi Vincent Arnardi pentru filmul Pororoca
- Sebastian Zsemlye pentru filmul In pronunţare
- Dominik Dolejsi pentru filmul Touch me not

Premiul pentru muzică originală "Adrian Enescu"
- Vasile Şirli pentru filmul Moromeţii 2
- Massimiliano Nardulli pentru filmul Charleston
- Hristo Namilev pentru filmul Povestea unui pierde-vară

Premiul pentru scurt metraj de ficţiune
In acest an au fost nominalizate filmele:
- Cadoul de Crăciun (r. Bogdan Mureşanu)
- Michelangelo(r.Anghel Damian),
- Iedera (r. Sarra Tsorakidis),
- Totul e foarte departe (r.Emanuel Pârvu),
- Graniţe (r.Andra Chiriac),
- Cum înalţi un zmeu (r.Lorand Gabor)

Premiul pentru film documentar de lung si scurt metraj
- Ana Dumitrescu pentru filmul Licu, o poveste românească
- Cornel Mituţ pentru trilogia Măndiţa
- Alexandru Mavrodineanu pentru filmul Caisa

Premiul pentru film de animaţie
- Anca Damian pentru filmul Telefonul
- Elena Ciolacu pentru filmul Micul erou
- Laura Pop pentru filmul Monstrul

Premiul pentru film de televiziune
- Ana Preda pentru filmul Pe cale- un film despre voinţă şi schimbare
- Răzvan Butaru pentru filmul Locul din care toţi vor să plece
- Dominic Dembinski pentru filmul Apostolul Bologa

Premiul de debut Opera Prima "Alexandru Tatos"
- Mihaela Popescu pentru filmul In pronunţare
- Ivana Mladenovici pentru filmul Soldaţii. Poveste din ferentari
- Ioana Uricaru pentru filmul Lemonade

Premiul pentru machiaj
- Corina Căldăraru pentru filmul Scurt circuit
- Bianca Boeroiu pentru filmul Dragoste 1. Câine
- Dana Roşeanu, Iulia Roşeanu, Domnica Bodogan pentru filmul Moromeţii 2

Premiul pentru cea mai bună prestaţie a unui actor neprofesionist se acordă dlui Vasile Pavel-Digudai din filmul "Soldaţii. Poveste din ferentari"

Marea familie a filmului îşi va sărbători premianţii celei de-a 47-Gale UCIN printr-un spectacol elegant şi original, care câştigă, de la an la an, aprecierea publicului. Gala va fi înregistrată şi va fi difuzată de Televiziunea Naţională, partener oficial al evenimentului. Pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional Bucureşti, într-un decor eclectic şi actual, vor urca atât nominalizaţii anului cât şi personalităţile care vor decerna premiile. În sală vor fi prezenţi actori, regizori, producători, vedete consacrate sau în devenire. şi-au anunţat prezenţa figuri importante ale cinematografiei româneşti care, chiar dacă acum locuiesc în străinătate, se vor întoarce în ţară pentru această ocazie.
Ca în fiecare an, in cadrul Galei se vor acorda şi premii Academice, Premii de Excelenţă şi Premiul Preşedintelui UCIN. Competiţia este strânsă, sarcina juriului va fi extrem de dificilă pentru că, în final, toate filmele nominalizate merită aplauzele publicului.

Componenţa juriului din acest an:
Cristi PUIU, regizor, preşedintele juriului
Manuela CERNAT, critic şi istoric de film
Aura CORBEANU, expert cultural
Dan DEDIU, compozitor
Iosif DEMIAN, regizor
Dana DUMA, critic de film
Radu IGAZSAG, regizor film animaţie
Melania OPROIU, monteur film
Adrian SILIŞTEANU regizor, scenarist, producator
Tora VASILESCU, actriţă
Varujan VOSGANIAN,  scriitor

Asociaţia Cineaştilor din România a luat naştere în anul 1963, la iniţiativa unor cineaşti legendari precum Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu şi Mircea Drăgan. In 1990, asociaţia a devenit Uniunea Cineaştilor din România, iar din 1972, Uniunea a început să decerneze anual premii, în cadrul Galelor UCIN, recompensând performanţele cinematografice din anul anterior.
Gala Premiilor UCIN 2019 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaştilor din România în parteneriat cu Centrul Naţional al Cinematografiei, proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, producător Revolver Events.

ucin.ro     

Acad. Răzvan Theodorescu - Drumul spre Europa

Eugen Mihăescu m.o. al Academiei Române- Amintiri despre un senior

Prof.univ. dr. Laurenţiu Damian - Mihnea Gheorghiu şi actul de cultură în cinematograful românesc

Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu - Un mesager al valorilor europene

Prof. univ. dr. Adrian Silvan Ionescu - Amintirile unui adolescent despre un cărturar

Dinu Săraru - "Lui Dinu Săraru, în amintirea zilei în care nu m-am putut supăra pe el"

Prof. univ. dr. Titus Vîjeu - Mihnea Gheorghiu - polivalenţa cărturarului

Prof. univ. dr. Alexa Visarion - Un drum spre Shakespeare

Dr. Lucian Sinigaglia - Conformism şi nonconformism în estetica teatrului contemporan - 1947, teza de doctorat a tânărului Mihnea Gheorghiu

Dr. Emil Boroghină - Auzit-a-ţi de-un oltean, de-un oltean, un craiovean?

Adela Mărculescu - Recital din ciclul de poeme Anna - Mad, publicat de Mihnea Gheorghiu în 1942

Proiecţia filmului Tănase Scatiu (scenariul Mihnea Gheorghiu, regia DanPiţa), în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române

Expoziţia de fotografie a Grupului "Memento mori" ajunge la Bucureşti. Este a doua escală pe care o fac cele peste 60 de imagini incluse in selecţie, prima expunere având loc în toamna anului trecut la Timişoara. Fotografiile vor putea fi văzute la Galeriile UCIN (str. Mendeleev, nr. 28-30) în perioada 12 - 27 aprilie 2019. Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri 12 aprilie, ora 18:30. Faţă de prima ieşire pe simeze a grupului, afişul include câteva nume în plus. Curator al expoziţiei este Silviu Gheţie.

Grupul s-a format cu mai bine de cinci ani în urmă pe Facebook, la iniţiativa lui Silviu Gheţie, care a inventariat tot ce ţine de tema morţii în fotografia românească actuală. Afişul include nume consacrate ale fotografiei româneşti, dar şi tineri din noul val. Expun: Ionuţ Alexa, Vlad Bâscă, Anca Cernoschi, Alexandru Dragoş, Vasile Dorolţi, Silviu Gheţie, Patricia Hilbert, Ciprian Hord, Alex Mara, Lucian Muneanu, Oliver Merce, Cornel Pufan, Cătălin Rădulescu, Radu Taloş, Oleg Tishkovets, Remus ţiplea, René Triebl şi Lucian Zamfir. Prin prezenţa pe afiş a lui René Triebl (Austria) şi Oleg Tishkovets (Ucraina), expoziţia capătă şi deschidere internaţională. Selecţia numără peste 60 de fotografii color şi alb-negru.

Tema "memento mori" se regăseşte în toate marile religii ale lumii, de la hinduism la creştinism şi este reprezentată plastic într-o multitudine de înfăţişări, printre altele: sculptură, pictură, mozaicuri, literatură, cinematografie şi, în ultimul secol şi jumătate, fotografie. Noţiunea în sine de "memento mori" reprezintă o tehnică spirituală practicată încă de pe vremea romanilor, când învingătorului care străbătea triumfal Roma i se şoptea mereu la ureche de către un sclav aflat în spatele lui: "Nu uita că eşti muritor". Formula avea darul de a-l readuce cu picioarele pe pământ şi de a-i reaminti că nu este nicidecum un zeu.

Pentru Lucian Blaga, moartea este indisolubil legată de viaţă, fiecare dimensionându-şi existenţa prin raportarea la celălalt. "Un lucru îl putem vedea clar şi plastic numai dacă are umbre şi penumbre: moartea este umbra care dă plasticitate vieţii", spune la un moment dat scriitorul, citat devenit motto pe pagina de Facebook a grupului. "Toate fotografiile sunt instanţe de memento mori, afirmă şi Susan Sontag în cartea sa, Despre fotografie. A fotografia înseamnă a participa la condiţia muritoare, la vulnerabilitatea şi metamorfozarea unei alte persoane (sau altui lucru). Prin decuparea unui moment precis şi Ťîngheţareať lui, toate fotografiile sunt martorii trecerii imuabile a timpului. Astăzi, scopul fotografiei pentru cei mai mulţi dintre noi este de face un caiet de amintiri din teama nemărturisită faţă de carenţele memoriei. Sub avalanşa de imagini se insinuează însă ca maladie incurabilă ameninţarea dispariţiei.

Fotografiile se şterg din greşeala din calculator, le rătăcim sau le pierdem. Expoziţia de faţă contabilizează moartea şi evenimentele adiacente ei. Nu toate imaginile trimit fără echivoc la moarte; ea este văzută uneori tangenţial, prin ricoşeu, în multiplele ei înfăţişări şi în contrabalans cu viaţa. Cei care-şi amintesc că mor, îşi amintesc, prin urmare, şi că trăiesc. În zona morţii regăsim umorul, ironia, burlescul, tragicomedia, magicul, meditaţia, ipostaze care fac din trecerea într-o altă lume un eveniment bogat în semnificaţii şi nu atât de înspăimântător. Un adevărat dicţionar vizual, aşadar, despre cum este percepută moartea în cotidianul actual. Parteneri ai evenimentului sunt: Memento mori, Uniunea Cineaştilor din România, Sens Unic, şcoala 9, mondorama.ro, 7 Zile, Scena 9, Vice. Expoziţia rămâne pe simeze în perioada 12-27 aprilie şi poate fi vizitată în cursul săptămânii (luni-vineri) între orele 10-14.

Vineri, 5 aprilie 2019, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 23-a ediţie a Cineclubului FILM. În cadrul acestei întâlniri, vor fi prezentate, în noi versiuni digitale şi subtitrate în engleză, două titluri importante din filmografia cineastului Mircea Săucan (1928-2003), de la a cărui naştere se împlinesc, chiar pe 5 aprilie, 91 de ani: scurtmetrajul documentar-eseu CASA DE PE STRADA NOASTRă (1957) şi lungmetrajul de ficţiune MEANDRE (1967).

Al 23-lea Cineclub FILM prilejuieşte nu doar o dublă proiecţie a unor filme româneşti de referinţă, ci şi o dublă lansare. Pe de o parte, iese pe piaţă noul număr al revistei FILM (1 / 2019, al 23-lea din istoria publicaţiei trimestriale editate de UCIN). La lansare vor participa criticul şi profesorul Dana Duma, redactor şef, precum şi redactori şi colaboratori ai publicaţiei FILM, editate de UCIN.

Pe de altă parte, se lansează monografia "Mircea Săucan - Geometrii poetice" (volum apărut în colecţia "Cinemagrafia" a editurii NOI Media Print), în prezenţa autorului, criticul Marian Sorin Rădulescu, şi a editorului, Emil Stanciu, precum şi a actorilor Dan Nuţu şi Ileana Popovici, colaboratori ai lui Mircea Săucan, şi a criticilor Iulia Blaga şi Dinu-Ioan Nicula, exegeţi ai operei cineastului.

Iulia Blaga scrie despre cartea lansată la Cineclubul FILM: "E surprinzător că până azi Săucan a rămas aparte, deoparte. Filmele lui nu sunt digitalizate şi scoase pe DVD-uri laolaltă cu alte filme româneşti şi, în general, a rămas un cineast (şi un scriitor) de nişă, specios, chiar dacă Cinemateca Română mai organizează proiecţii cu filmele lui. Personal, cred că ăsta a fost preţul pe care l-a plătit pentru a rămâne om, pentru a rămâne artist. Mi-a plăcut fraza aceasta a lui Marian Sorin Rădulescu: "Polifoniile sale poetice te pot ajuta să înţelegi, într-un mod nou, ceea ce este vechi în tine". Mi se pare una din dovezile că îl citeşte pe Săucan printre rânduri şi că poate descoperi în opera lui eteroclită polifoniile care o armonizează, pentru că este o operă-aisberg. Ceea ce e vizibil, ceea ce a rămas, ceea ce a putut fi exprimat e o mică parte din ceea ce ar fi putut exista dacă n-ar fi fost cenzura comunistă."

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecţii speciale cu filme româneşti remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoţite de discuţii cu invitaţi) organizată de Arhiva Naţională de Filme - Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 5 lei.

Cineclubul FILM a început în luna ianuarie 2015, iar în primele 22 de întâlniri de la Cinematecă au fost prezentate filmele româneşti O LACRIMă DE FATă (Iosif Demian, 1980), S-A FURAT O BOMBă (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROşII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEţII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIşOARA AURICA (şerban Marinescu, 1886), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRă (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECATOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), Să MORI RăNIT DIN DRAGOSTE DE VIAţă (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPăTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENţE (Alexandru Tatos, 1982), ţăRMUL N-ARE SFâRşIT (Mircea Săucan, 1961), DINCOLO DE BARIERă (Francisc Munteanu, 1965), FAUST XX (Ion Popescu Gopo, 1966), FRUCTE DE PăDURE (Alexandru Tatos, 1983), DINCOLO DE NISIPURI (Radu Gabrea, 1973), APA CA UN BIVOL NEGRU (documentar-eseu colectiv, 1970), 100 DE LEI / SUTA DE LEI (Mircea Săucan, 1973) şi ILUSTRATE CU FLORI DE CâMP (Andrei Blaier, 1975).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorii Andrei Cătălin Băleanu, Laurenţiu Damian, Stere Gulea, Dan Piţa şi Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile şi Doru Mitran, monteurii Mircea Ciocâltei şi Melania Oproiu, cântărea?a şi actriţa Marina Voica, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu, Dan Nuţu şi Dorel Vişan, criticii şi istoricii de film Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Dinu-Ioan Nicula, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu, jurnaliştii George Canache şi Dinu Moraru.

Detalii despre filmele prezentate: CASA DE PE STRADA NOASTRă România, 1957, 25 min. Scurtmetraj documentar-eseu Subtitluri în engleză Regia: Mircea Săucan Voce: Radu Beligan "Înviorând cu o pată de culoare peisajul stilistic încă tern al cinematografului românesc din 1957, CASA DE PE STRADA NOASTRă poate fi socotit un poem despre memoria obiectelor. Tiparul compoziţional folosit de Săucan e, fără îndoială, ingenios: descrierea lucrurilor care mobilează, rând pe rând, de-a lungul multor decenii, aceeaşi casă. Aceste constelaţii de obiecte, martore - fiecare dintre ele - ale celor mai diverse crâmpeie de existenţă omenească şi, totodată, embleme ale unei întregi atmosfere, acest carusel al lor, aş spune, constituie temelia unei metafore de o neaşteptată amplitudine." (George Littera, "Cinema", 1992) MEANDRE România, 1967, 89 min. Dramă psihologică Subtitluri în engleză Regia: Mircea Săucan Cu: Mihai Pălădescu, Margareta Pogonat, Dan Nuţu, Ana Széles, Ernest Maftei "Există lumi primordiale, aurorale, există lumi zenitale, solare, există lumi crepusculare, agonice, şi există lumi hibernale, îngheţate, în care mişcarea a încetat şi peste care planează uitarea, lumi ieşite din istorie, în care pulsaţia timpului s-a stins pentru totdeauna, o lume pe care încă ţi-o mai poţi imagina ca pe o degradare a cosmosului, ca pe o lume din care omenirea a emigrat într-un apocaliptic exod, în care mai există urmele omului. Dar mai există şi neantul, neantul pe care nici o minte omenească nu şi-l poate reprezenta, şi lumea MEANDRELOR stă, clătinându-se, în pragul neantului, ca o Atlantidă, cea de pe urmă: nici o auroră nu mai este posibilă. (Ascultaţi atenţi filmul şi vă veţi convinge!)." (Victor Iliu, "Fascinaţia cinematografului", 1973)

Vă mulţumim şi vă aşteptăm!

Numărul 1/2019 al revistei "Film" semnalează, din Editorial, revenirea ritmului normal al vieţii cinematografice. " După lunile reci, aproape lipsite de premiere româneşti şi de festivaluri, suntem invitaţi, rugaţi, somaţi să luăm parte la evenimente de tot interesul, programate, din păcate, cam în acelaşi timp." Cu toată presiunea festivalurilor şi premierelor recente, revista dedică un număr important de pagini evaluării producţiilor româneşti de anul trecut, în grupajul "Remember 2018". Zece critici din generaţii diferite încearcă să diagnosticheze cât mai lucid starea actuală a cinematografului românesc, remarcând diversificarea accelerată, îndepărtarea de paradigma realismului radical şi integrarea convenţiilor de gen. Majoritatea participanţilor remarcă şi rolul din ce în ce mai important al cineastelor în creaţia, dar şi în industria de film. Deşi se observă lansarea cu întârziere a filmului premiat anul trecut cu Ursul de Aur la Berlin, Touch Me Not de Adina Pintilie, se semnalează cu satisfacţie iniţierea turneului naţional de lansare a lungmetrajului,însoţit de dezbaterile "Politicile corpului", despre standardele de normalitate, intimitate şi sexualitate, la care au luat parte membrii echipei.

În rubrica sa "Jurnal"Laurenţiu Damian ne oferă un studiu despre raportul dintre creaţia cinematografică şi teatrală a lui Lucian Pintilie,"Evocarea...Mereu prea târziu", ce revelează legăturile subterane dintre spectacolul "Livada cu vişini"şi filmul O vară de neuitat.

Numărul include şi un dosar consacrat comediei, "Comedii de ieri, comedii de azi", acest gen preferat de public devenind din ce în ce mai prezent pe lista recentelor premiere. La rubrica "Interferenţe" Anca Ioniţă analizează, în textul "Camera de filmat în spectacolul de teatru, un nou naturalism", prezenţa din ce în ce mai pregnantă pe scenă a ecranului în spectacolele de teatru din România. Interviurile ediţiei au drept protagonişti pe cineastul Zoltán Szilágyi, liderul generaţiei `80 a animaţiei noastre, şi pe actriţa Crina Semciuc. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri", "Sala de cinema".

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Doru Pop, Ioan-Pavel Azap, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula,Irina Trocan, Georgiana Muşat, Adreea Pătru, Liri Chapelan, Marian Sorin Rădulescu .

Uniunea Cineaştilor anunţă inscrierea filmelor pentru premiile sale anuale. Inscrierile sunt pentru producţiile ce au avut premiera in cursul anului 2018.

Se pot înscrie filme de ficţiune, documentare, de animaţie (lung, scurt, mediu metraj) inclusiv coproducţii realizate cu fonduri majoritar româneşti. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2018. Menţionăm că un autor poate fi înscris cu o singură producţie.

Înscrierile se fac in perioada 11 februarie - 11 martie 2019. Vă rugăm să completaţi formularul ataşat. Actele şi filmele se vor depune la sediul UCIN ( 3 DVD-uri).

Gala de decernare a Premiilor UCIN va avea loc la sfârşitul lunii mai.

Descarca Formularul de înscriere

5 februarie, ora 11.00, UNATC (sala 112) proiecţie SZILAGYI V. ZOLTAN

5 februarie, ora 15.00, UNATC (sala Pod Animaţie) masterclass SZILAGYI V. ZOLTAN

6 februarie, ora 11.00, UCIN, proiecţie SZILAGYI V. ZOLTAN (re)intâlnire Animafilm.

7 februarie, ora 14.00, CINETic, Animation Pitch.

8 februarie, ora 11.00, UCIN, proiecţie SZILAGYI V. ZOLTAN intâlnire Liceul N. Tonitza.

30 Ianuarie

11.00 Întâlnire între studenţi şi colaboratori ai lui Lucian Pintilie (actori, scenografi, directori de imagine, scenarişti, producători) - moderatori, trei dintre foştii rectori ai UNATC: Victor Rebengiuc, Florin Mihăilescu şi Florin Zamfirescu - Sala I. Berlogea

13.00 Mici şi bere (în onoarea lui Caragiale/Pintilie) - Sala Atelier

14.00 Vizionare Fără titlu, realizator Horea Lapteş (documentar De ce trag clopotele, Mitică?) - Sala I. Berlogea

15.00 Vizionare Filmare/Filmage, realizator Gabriel Kosuth (documentar Balanţa) - Sala I. Berlogea

31 Ianuarie

11.00 Sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice - coordonator: prof.univ.dr. Laurenţiu Damian. În deschidere, lansarea numărului 2 / 2018 al revistei academice de studii de film şi media Close Up (revista bi-anuală în limba engleză, publicată de UNACTPress cu ajutorul UCIN. Prezintă: prof.univ. dr. Dana Duma, editor al revistei şi lect. univ. dr. Andrei Gorzo, co-editor adjunct). - Sala I. Berlogea

14.00 Masterclass cu Horea Lapteş şi Dan Nanoveanu, realizatori ai filmului documentar Fără titlu în timpul turnării pentru De ce trag clopotele, Mitică? - Sala Albastră

16.00 Vizionare De ce trag clopotele, Mitică? - Sala I. Berlogea

18.30 Vizionare Balanţa Sala I. Berlogea

Joi 31 ianuarie, ora 11:00, în deschiderea Sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice, are loc lansarea volumului 2, numărul 2 / 2018 al revistei academice de studii de film şi media CloseUp, publicaţie bi-anuală în limba engleză, tipărită de UNACTPress cu ajutorul UCIN.

Acest număr a reunit în jurul temei "Filmul românesc şi auto-reflexivitatea", o serie de articole scrise de profesori, doctoranzi şi absolvenţi ai UNATC - precum Dana Duma, Andrei Gorzo, Dorina Pricop, Irina Trocan, Alexandru Sterian, Georgiana Muşat, Iolanda Gîrleanu, dar şi de critici şi teoreticieni de film din afară, precum Wang Yao, de la Academia de Film din Beijing.

Un studiu al miturilor, naraţiunilor şi eroului este abordat de articolul lui Radu Nicoară, în contextul unei largi perspective, care priveşte cultura umană ca pe un întreg şi o leagă de teoria evoluţionistă darwiniană.

Prezentarea temei şi a ideilor născute din ea va fi făcută de prof.univ. dr. Dana Duma, editor al revistei şi de către lect.univ.dr. Andrei Gorzo, co-editor adjunct.

Noul număr al revistei "Film" are un sumar inspirat de un fenomen de receptivitate neobişnuită în faţa unui nou film românesc, Moromeţii2 de Stere Gulea . Editorialul Danei Duma precizează: "Nu s-a mai întâmplat de mult ca o producţie autohtonă să aibă premiere cu mii de spectatori, unii rămaşi în faţa cinematografelor din lipsă de locuri. Moromeţii2 de Stere Gulea a reuşit nu numai să readucă publicul nostru în săli, ci şi să ne aducă aminte că adaptările după scriitorii noştri cei mai iubiţi - cum e cazul lui Marin Preda - sunt aşteptate, dorite, imaginate de spectatorii care cred că cinemaul poate da viaţă unor universuri în care au călătorit mai întâi prin lectură. La ora la care trimitem numărul la tipar, lungmetrajul lui Gulea a depăşit 120.000 de bilete vândute."

Un amplu interviu cu regizorul Stere Gulea, dosarul "Moromeţiana" cu texte semnate de Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Mihai Fulger, Marilena Ilieşiu, Irina Budeanu încearcă să stabilească dacă "succesul Moromeţilor din anii `80 ar explica interesul pentru urmarea lui, sau girul asigurat de proza lui Preda, sau curiozitatea pentru portretul făcut de Horaţiu Mălăele legendarului Ilie Moromete".

Numărul conţine şi un mini-dosar dedicat Centenarului Marii Uniri, "Acum 100 de ani. România în obiectiv" realizat de B.T. Rîpeanu. Noua rubrică "Jurnal" susţinută de Laurenţiu Damian dedică articolul "...after London" unor reflecţii generate de întâlnirea cu publicul londonez la o gală a filmului românesc organizată de ICR Londra.

La Rubrica "Reflecţii critice" semnează Cristian Tudor Popescu şi Georgiana Muşat. Numărul mai include un interviu cu actriţa şi scenarista Lia Bugnar, reportaje despre festivalurile internaţionale de la Valladolid, Salonic şi de pe teritoriul românesc Astra Film, Kinodiseea, Les films de Cannes ŕ Bucarest, "Toamnă la Voroneţ". Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri".

In acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Cristian Tudor Popescu, Ioan-Pavel Azap, Luminiţa Comşa, Irina Budeanu, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Muşat.

Un om, care a reuşit să aducă o contribuţie extrem de valoroasă cinematografiei româneşti, atât prin recunoaşterea inovaţiilor în tehnica cinematografică, prin cărţile scrise, cât şi prin munca de o viaţă, de la catedra Colegiului Tehnic "Media". Un om, pe cât de sclipitor, pe atât de modest, care a transpus ideile avute, cu o pasiune arzătoare şi a reuşitsă le transmită multor generaţii de elevi. Pentru mulţi dintrea ceştia, a fost poate cel mai important dascăl, acela care le-a deschis mintea şi calea, către un viitor în acest domeniu.

În Săptămâna altfel, organizată de Colegiul Tehnic Media, în perioada 19 -23 noiembrie, are loc masa rotundă consacrată personalităţii inginerului Dumitru Morozan. Cu această ocazie, luni 19 noiembrie, o sală a liceului va primi numele Dumitru Morozan, drept omagiu pentru dubla activitate depusă în slujba breslei cinematografice şi a celei didactice din liceul de profil.

Evenimentul urmează să se desfăşoare la orele 11, în Atelierul şcoală, avându-i invitaţi pe Magda Morozan şi conf. univ. Corneliu Medvedov, elevi şi cadre didactice ale liceului, reprezentanţi ai Uniunii Cineaştilor.

Dumitru Morozan, alături de Directorii de imagine Gheorghe Fischer şi Alexandru Întorsureanu au inventat procedeul Grafis color, pe care l-au aplicat în pelicula Felix şi Otilia a regizorului Iulian Mihu.

Câteva repere din biografia inginerului:

1948 - 1952 - şcoala medie de petrol şi cărbune - Câmpina

1952 - 1957 - Institutul de Inginerie cinematografică din Leningrad

1957 - 1989 - şef serviciu tehnic - Centrul de Producţie Cinematografică - Buftea

1989 - 2000 - Director tehnic/interimar - Centrala "Româniafilm"

1983 - 2012 - Profesor - tehnică cinematografică - ColegiulTehnic "Media"

Autor a doua invenţii: - Metodă şi aparat pentru determinarea fenidonului din soluţiile revelatoare. - Procedeu de prelucrare a peliculelor pozitiv color.

Coautor de cărţi şi manuale la Editura Tehnicăşi la Edituta Didactică şi Pedagogică.
Premiul ACIN în 1972 pentru Inovaţie si procces în tehnica cinematografică.
Premiul de Excelenţă la UNIATEC Berlin, 1972, pentru filmul Fantezie cromatică.
Premiul de Excelenţă la concursul tehnic internaţional al filmului de la Salerno 1974 - UNIATEC.

Catedra Tehnici cinematografice şi de televiziune.
Colegiul Tehnic Media
Str. Jiului, nr 163
Tel 0724 419 439

Editura Pro Cultura vă invită miercuri, 14 noiembrie a.c., ora 18:00, la Librăria Mihai Eminescu Bucureşti, la primul dintre cele două evenimente dedicate lansării volumului colectiv "Sala de cinema. Cinebucureşti.100 de ani de modernitate", autori: Mihaela Pelteacu, Laurenţiu Damian.

Alături de autori, vor fi invitaţi pentru o discuţie inedită despre film şi arhitectură, Prof. univ. dr. arhitect Mircea Ochinciuc şi Conf. univ. dr. Vlad Leu, director imagine. Întâlnirea va fi moderată de Ruxandra Fulger, Redactor şef Cinemateca Română.

Rezultat al proiectului cultural "CineBucureşti. 100 de ani de modernitate", iniţiat de Asociaţia Pro Cultura, volumul Sala de cinema, publicat în ediţie bilingvă română-engleză, continuă demersul argumentativ pentru susţinerea redescoperirii şi punerii în valoare a sălilor de cinema, atât pentru calităţile lor arhitecturale şi urbanistice dar şi ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă. Demersul autorilor porneşte de la o percepţie particulară ce recunoaşte relaţia fondatoare dintre sala de cinema şi oraşul modern şi susţine, alăturându-se altor eforturi, recuperarea şi reactivarea sălilor istorice din zona centrală. Prin sondarea spaţiilor de proiecţie volumul identifică o topografie urbană particulară pe care sala de cinema a generat-o în ansamblul oraşului în relaţie cu locuirea, relevând o solidaritate interesantă, considerată dintr-o perspectivă arhitectural-urbanistică şi cinematografică.

Lansarea-eveniment va continua vineri 23 noiembrie a.c., începând cu ora 18:00, la Cinemateca Eforie- Sala Jean Georgescu, cu dezbateri urmate la ora 19:00 de o proiecţie de film. Va fi permanent alături noi, prin muzică şi dans, prezenţa artistică inspirantă a Ioanei Lupescu şi a membrilor echipei Bucureşti Swing Dance Society.

Proiect editorial realizat cu sprijinul: Centrul Naţional al Cinematografiei şi Uniunea Cineaştilor din România.

Parteneri eveniment: Librăria Mihai Eminescu, Bucureşti Swing Dance Society.

PARTENERI MEDIA: Agerpres, Radio România Cultural, Revista Film, All About Romanian Cinema - AaRC.

"Între Umbre şi Oglinzi" este un film documentar de artă scris şi regizat de Ovidiu Darian şi produs de Studioul VideoArt al Ministerului Culturii si Identităţii Naţionale. Filmul cuprinde trei episoade despre trei artişti plastici cu multiple premii naţionale şi internaţionale din România de azi. Primul este Nicolae Alexi, unul dintre cei mai importanţi graficieni români, profesor la Universitatea de Arte, care a format generaţii de artişti de marcă. Mare desenator, acuarelist, gravor, Nicolae Alexi vorbeşte în film despre modul în care îşi construieşte lumile sale complexe de trupuri uneori groteşti de femei şi pitici, între care, cu autoironie, îşi face loc pe pânze chiar artistul. Al doilea film este despre Eugen Raportoru, pictor important de origine romă, un artist vulcanic de o forţă şi productivitate extraordinară, pe linia picturală a lui Corneliu Baba, care a început cu ilustrarea mahalalelor bucureştene şi care expune acum pânze, uneori de dimensiuni copleşitoare, cu peisaje din Veneţia, Paris, Aachen sau Sulina. Al treilea film îl prezintă pe Matei şerban Sandu, pictor, grafician şi gravor de marcă al prezentului, cu lumea sa de cavaleri apocaliptici şi nuduri eterice, artist format de Traian Filip şi apoi chiar de Nicolae Alexi, al cărui student a fost. Matei vorbeşte despre artă, lume şi viaţă, despre acea "claritate a intenţiei" artistului, binecuvântat între oameni ca nu numai să privească, dar să şi vadă dincolo de aparenţe şi convenţii. Ovidiu Darian este licenţiat al Universităţii Naţionale de Teatru şi Film, secţia Regie de film, a lucrat mai mulţi ani la departamentul de regie cu regizori ca Bertrand Tavernier, Sergiu Nicolaescu, Francis Ford Coppola dar şi ca regizor secund, director de casting şi uneori scenarist de docudrame pentru televiziuni germane. A regizat scurtmetraje, documentare şi are în pregătire proiecte de lungmetraj.

Noul număr al revistei "Film" încearcă să ţină pasul cu accelerarea evenimentelor cinematografice la începutul toamnei. După o letargică vară cinematografică, încep să fie lansate în premieră producţii româneşti premiate la Karlovy Vary ( "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari"de Radu Jude) , Sarajevo (Lemonade de Ioana Uricaru), Calcutta (Secretul fericirii de Vlad Zamfirescu). Lor şi altor filme ale toamnei le sunt dedicate numeroase pagini ale revistei.

Dosarul numărului, Incredibilul 1968 porneşte de la următoarele premise: "În acest an, când majoritatea festivalurilor internaţionale şi revistele de cinema au evocat anul contestatar 1968 şi impactul său în lumea filmului, ar trebui să privim şi noi înapoi, spre 1968-ul nostru". După refuzul României de a participa, în noaptea de 20-21 august, la invadarea Cehoslovaciei - acuzată de îndepărtare de la "calea socialismului" -, alături de trupele Tratatului de la Varşovia, a venit momentul de glorie al lui Nicolae Ceauşescu, pe care discursul antisovietic l-a transformat într-un lider simpatizat în România, dar şi într-unul cu reputaţia de opozant al Moscovei, în viziunea cancelariilor occidentale. Ceauşescu a continuat, pentru scurt timp, liberalizarea declanşată după venirea lui la putere, în 1965, cu efecte vizibile şi în arta şi industria filmului. Din păcate, relaxarea cenzurii şi relativa libertate de creaţie au părut că progresează doar câteva sezoane, până la nefasta vizită în China şi Coreea de Nord, care i-au inspirat dogmaticele Teze din iulie 1971, aducătoare de control ideologic sporit. Scurta perioadă de relaxare1968-1970 face obiectul dosarului, care îi evidenţiază "realizările relevante, dar şi limitele, elanurile înnoitoare şi motivele scurtei lor respiraţii".

Rubrica Reflecţii critice este asigurată de Angelo Mitchievici, semnatarul eseului Cinematograful românesc în maieu. Interviurile ediţiei au drept protagonişti pe regizoarea Ioana Uricaru şi pe actorii deveniţi regizori Emanuel Pârvu şi Vlad Zamfirescu. Numărul include reportaje despre festivalurile internaţionale de la Toronto, Locarno, Sarajevo, Motovun şi celor de pe teritoriul românesc Anonimul şi Timişoara Est European Film Festival. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri". În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Tereza Barta, Ioan-Pavel Azap, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Marian ţuţui,Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Muşat .

A apărut al doilea număr din 2018 al revistei trimestriale "Film". Ediţia dedică o bună parte din spaţiu regizoarelor noastre şi problematicii feminine a producţiilor recente. Dosarul, "Cinema românesc la feminin" este inspirat de performanţa recent a câştigării Premiului Ursul de Aur de Adina Pintilie, la Berlinală, cu Nu mă atinge-mă.

În editorialul revistei, Dana Duma explică opţiunea tematică:"Am considerat că succesul ei, echivalat cu un moment de turnură al Noului Cinema Românesc, este un prilej potrivit pentru a reevalua prezenţa femeilor-cineast în cinematograful nostru de ieri şi de azi, precum şi relevanţa abordării temelor privind rolul femeii în societatea şi scara valorilor din România".

Numărul 2/2018 al revistei cuprinde texte despre cinematograful românesc de dinainte de 1989 şi "vârfurile" tratării problematicii feminine de ieri (Lucian Bratu, Malvina Urşianu, realizatoarele din domeniul filmului de animaţie) şi de azi (Adina Pintilie, Anca Damian, Ruxandra Zenide, Iulia Rugină, Cristina Iacob, autoarele de pelicule de ficţiune şi documentariste din România şi din diaspora etc.) Articolele încearcă să identifice privirea feminină în filmele noastre precum şi stereotipurile în reprezentarea femeilor şi în aşteptările privind potenţialul cineastelor noastre.

Rubrica Prim-plan propune două interviuri foarte interesante cu actriţa Dorotheea Petre şi regizoarea Adina Pintilie, în evidentă legătură cu tema dosarului, "Cinema românesc la feminin". Prima dintre ele vorbeşte despre ce înseamnă "să ai actoria în sânge", iar câştigătoarea Ursului de aur crede că "suntem déjŕ beneficiarele unei shimbări progresiste de mentalitate."

Un număr important de pagini este dedicat galelor premiilor naţionale anuale (UCIN, Gopo) şi festivalurilor internaţionale recente (TIFF, Bologna, Las Palmas, One World, BIEFF, Festival du film français, Cinepolitica. şi, desigur, nu lipsesc rubricile Cronica filmului, Cartea de cinema, Sala de cinema.

În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Laurenţiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Anca Ioniţă, Ioan- Pavel Azap, Irina Budeanu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andreea Chiper, Georgiana Muşat, Andra Petrescu, Andreea Pătru, Călin Stănculescu, Bianca-Olivia Niţă .

A apărut un nou număr al revistei "Close up", revista UNATC de studii de film şi media, editată cu sprijinul Uniunii Cineaştior. Numărul1/2018 (vol 2) include eseuri şi studii dedicate în primul rînd Noului cinema românesc, a cărui evoluţie inspiră în continuare cercetătorii. Christina Stojanova (Universitatea Regina, Canada) investighează înclinaţia cineaştilor români de a descrie proliferarea răului în societatea post-comunistă, în termeni apropiaţi filmului de gen, ceea ce confirmă deplasarea de la realismul radical la forme narative mai familiare. Contribuţia lui Andrei Gorzo oferă o privire critică asupra unor recente cărţi, în limba engleză, despre Noul cinema românesc (semnate de Monica Filimon, László Strausz şi Bogdan Popa). Câteva filme româneşti sunt analizate prin prisma respaţializării ostalgiei (nostalgia după trecutul recent est-european) în textul lui Wang Yao (Universitatea din Beijing) despre cinematograful balcanic post-comunist şi subtextele lui politice. Analiza comparativă a Ancăi Ioniţă dintre tragedia greacă şi scenariile lui Cristian Mungiu îşi propune să demonstreze că filme precum 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, După dealuri şi Bacalaureat au intrigi bazate pe paradigmele alegerilor şi deciziilor, aşa cum sunt ele definite de Aristotel în Poetica sa.

Un episod al istoriei cinematografului românesc din diaspora, dispariţia filmului Tararira turnat de Benjamin Fondane la Buenos Aires, este reinterpretat, în rama industriei cinematografice argentiniene şi a contextului anului 1936, de Dana Duma.

Un studiu al miturilor, naraţiunilor şi eroului este abordat de articolul lui Radu Nicoară, în contextul unei largi perspective, care priveşte cultura umană ca pe un întreg şi o leagă de teoria evoluţionistă darwiniană.

Două alte articole ale noului număr de "Close up" sunt dedicate unor teme mai teoretice. Textul Irinei Trocan stabileşte similitudini între filmul lui Antonioni Blow up şi filme- eseu recente, încercând să definească specificul acestui gen, în timp ce Ana Agopian propune o analiză comparativă între romanele lui Alain Robbe-Grillet şi scenariile lui, în încercarea de a formula o concluzie privind posibilităţile de a defini scenariul ca pe o formă literară. Rubrica de cronică de carte este dedicată unui nou volum concentrat asupra relaţiei dintre feminism şi cinema, "Feminist Film Theory and Pretty Woman" de Mari Ruti, recenzat de Iulia Voicu.

Numărul 1/2018 al revistei "Close up", apărută la editura UNATC Press, cu sprijinul UCIN, poate fi citit, în format PDF, pe site-urile www.ucin.ro şi www.unatc.ro.