• English version
  • Un om, care a reușit să aducă o contribuție extrem de valoroasă cinematografiei românești, atât prin recunoașterea inovațiilor în tehnica cinematografică, prin cărțile scrise, cât și prin munca de o viață, de la catedra Colegiului Tehnic "Media". Un om, pe cât de sclipitor, pe atât de modest, care a transpus ideile avute, cu o pasiune arzătoare și a reușitsă le transmită multor generații de elevi. Pentru mulți dintrea ceștia, a fost poate cel mai important dascăl, acela care le-a deschis mintea și calea, către un viitor în acest domeniu.

    În Săptămâna altfel, organizată de Colegiul Tehnic Media, în perioada 19 –23 noiembrie, are loc masa rotundă consacrată personalității inginerului Dumitru Morozan. Cu această ocazie, luni 19 noiembrie, o sală a liceului va primi numele Dumitru Morozan, drept omagiu pentru dubla activitate depusă în slujba breslei cinematografice și a celei didactice din liceul de profil.

    Evenimentul urmează să se desfășoare la orele 11, în Atelierul școală, avându-i invitați pe Magda Morozan și conf. univ. Corneliu Medvedov, elevi și cadre didactice ale liceului, reprezentanți ai Uniunii Cineaștilor.

    Dumitru Morozan, alături de Directorii de imagine Gheorghe Fischer și Alexandru Întorsureanu au inventat procedeul Grafis color, pe care l-au aplicat în pelicula Felix și Otilia a regizorului Iulian Mihu.

    Câteva repere din biografia inginerului:

    (9.02.1933 – 16.09.2016)

    1948 - 1952 - școala medie de petrol și cărbune - Câmpina

    1952 - 1957 - Institutul de Inginerie cinematografică din Leningrad

    1957 - 1989 - șef serviciu tehnic - Centrul de Producție Cinematografică - Buftea

    1989 - 2000 - Director tehnic/interimar - Centrala "Româniafilm"

    1983 - 2012 - Profesor - tehnică cinematografică - ColegiulTehnic "Media"

    Autor a doua invenții: - Metodă și aparat pentru determinarea fenidonului din soluțiile revelatoare. - Procedeu de prelucrare a peliculelor pozitiv color.

    Coautor de cărți și manuale la Editura Tehnicăși la Edituta Didactică și Pedagogică.
    Premiul ACIN în 1972 pentru Inovație si procces în tehnica cinematografică.
    Premiul de Excelență la UNIATEC Berlin, 1972, pentru filmul Fantezie cromatică.
    Premiul de Excelență la concursul tehnic internațional al filmului de la Salerno 1974 – UNIATEC.

    Catedra Tehnici cinematografice și de televiziune.
    Colegiul Tehnic Media
    Str. Jiului, nr 163
    Tel 0724 419 439

  • Editura Pro Cultura vă invită miercuri, 14 noiembrie a.c., ora 18:00, la Librăria Mihai Eminescu București, la primul dintre cele două evenimente dedicate lansării volumului colectiv "Sala de cinema. Cinebucurești.100 de ani de modernitate", autori: Mihaela Pelteacu, Laurențiu Damian.

    Alături de autori, vor fi invitați pentru o discuție inedită despre film și arhitectură, Prof. univ. dr. arhitect Mircea Ochinciuc și Conf. univ. dr. Vlad Leu, director imagine. Întâlnirea va fi moderată de Ruxandra Fulger, Redactor șef Cinemateca Română.

    Rezultat al proiectului cultural "CineBucurești. 100 de ani de modernitate", inițiat de Asociația Pro Cultura, volumul Sala de cinema, publicat în ediție bilingvă română-engleză, continuă demersul argumentativ pentru susținerea redescoperirii și punerii în valoare a sălilor de cinema, atât pentru calitățile lor arhitecturale și urbanistice dar și ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă. Demersul autorilor pornește de la o percepție particulară ce recunoaște relația fondatoare dintre sala de cinema și orașul modern și susține, alăturându-se altor eforturi, recuperarea și reactivarea sălilor istorice din zona centrală. Prin sondarea spațiilor de proiecție volumul identifică o topografie urbană particulară pe care sala de cinema a generat-o în ansamblul orașului în relație cu locuirea, relevând o solidaritate interesantă, considerată dintr-o perspectivă arhitectural-urbanistică și cinematografică.

    Lansarea-eveniment va continua vineri 23 noiembrie a.c., începând cu ora 18:00, la Cinemateca Eforie- Sala Jean Georgescu, cu dezbateri urmate la ora 19:00 de o proiecție de film. Va fi permanent alături noi, prin muzică și dans, prezența artistică inspirantă a Ioanei Lupescu și a membrilor echipei București Swing Dance Society.

    Proiect editorial realizat cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea Cineaștilor din România.

    Parteneri eveniment: Librăria Mihai Eminescu, București Swing Dance Society.

    PARTENERI MEDIA: Agerpres, Radio România Cultural, Revista Film, All About Romanian Cinema – AaRC.

  • "Între Umbre și Oglinzi" este un film documentar de artă scris și regizat de Ovidiu Darian și produs de Studioul VideoArt al Ministerului Culturii si Identității Naționale. Filmul cuprinde trei episoade despre trei artiști plastici cu multiple premii naționale și internaționale din România de azi. Primul este Nicolae Alexi, unul dintre cei mai importanți graficieni români, profesor la Universitatea de Arte, care a format generații de artiști de marcă. Mare desenator, acuarelist, gravor, Nicolae Alexi vorbește în film despre modul în care își construiește lumile sale complexe de trupuri uneori grotești de femei și pitici, între care, cu autoironie, își face loc pe pânze chiar artistul. Al doilea film este despre Eugen Raportoru, pictor important de origine romă, un artist vulcanic de o forță și productivitate extraordinară, pe linia picturală a lui Corneliu Baba, care a început cu ilustrarea mahalalelor bucureștene și care expune acum pânze, uneori de dimensiuni copleșitoare, cu peisaje din Veneția, Paris, Aachen sau Sulina. Al treilea film îl prezintă pe Matei șerban Sandu, pictor, grafician și gravor de marcă al prezentului, cu lumea sa de cavaleri apocaliptici și nuduri eterice, artist format de Traian Filip și apoi chiar de Nicolae Alexi, al cărui student a fost. Matei vorbește despre artă, lume și viață, despre acea "claritate a intenției" artistului, binecuvântat între oameni ca nu numai să privească, dar să și vadă dincolo de aparențe și convenții. Ovidiu Darian este licențiat al Universității Naționale de Teatru și Film, secția Regie de film, a lucrat mai mulți ani la departamentul de regie cu regizori ca Bertrand Tavernier, Sergiu Nicolaescu, Francis Ford Coppola dar și ca regizor secund, director de casting și uneori scenarist de docudrame pentru televiziuni germane. A regizat scurtmetraje, documentare și are în pregătire proiecte de lungmetraj.

  • Noul număr al revistei "Film" încearcă să țină pasul cu accelerarea evenimentelor cinematografice la începutul toamnei. După o letargică vară cinematografică, încep să fie lansate în premieră producții românești premiate la Karlovy Vary ( "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari"de Radu Jude) , Sarajevo (Lemonade de Ioana Uricaru), Calcutta (Secretul fericirii de Vlad Zamfirescu). Lor și altor filme ale toamnei le sunt dedicate numeroase pagini ale revistei.

    Dosarul numărului, Incredibilul 1968 pornește de la următoarele premise: "În acest an, când majoritatea festivalurilor internaționale și revistele de cinema au evocat anul contestatar 1968 și impactul său în lumea filmului, ar trebui să privim și noi înapoi, spre 1968-ul nostru". După refuzul României de a participa, în noaptea de 20-21 august, la invadarea Cehoslovaciei – acuzată de îndepărtare de la "calea socialismului" –, alături de trupele Tratatului de la Varșovia, a venit momentul de glorie al lui Nicolae Ceaușescu, pe care discursul antisovietic l-a transformat într-un lider simpatizat în România, dar și într-unul cu reputația de opozant al Moscovei, în viziunea cancelariilor occidentale. Ceaușescu a continuat, pentru scurt timp, liberalizarea declanșată după venirea lui la putere, în 1965, cu efecte vizibile și în arta și industria filmului. Din păcate, relaxarea cenzurii și relativa libertate de creație au părut că progresează doar câteva sezoane, până la nefasta vizită în China și Coreea de Nord, care i-au inspirat dogmaticele Teze din iulie 1971, aducătoare de control ideologic sporit. Scurta perioadă de relaxare1968-1970 face obiectul dosarului, care îi evidențiază "realizările relevante, dar și limitele, elanurile înnoitoare și motivele scurtei lor respirații".

    Rubrica Reflecții critice este asigurată de Angelo Mitchievici, semnatarul eseului Cinematograful românesc în maieu. Interviurile ediției au drept protagoniști pe regizoarea Ioana Uricaru și pe actorii deveniți regizori Emanuel Pârvu și Vlad Zamfirescu. Numărul include reportaje despre festivalurile internaționale de la Toronto, Locarno, Sarajevo, Motovun și celor de pe teritoriul românesc Anonimul și Timișoara Est European Film Festival. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri". În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Tereza Barta, Ioan-Pavel Azap, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Marian țuțui,Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Mușat .

  • A apărut al doilea număr din 2018 al revistei trimestriale "Film". Ediția dedică o bună parte din spațiu regizoarelor noastre și problematicii feminine a producțiilor recente. Dosarul, "Cinema românesc la feminin" este inspirat de performanța recent a câștigării Premiului Ursul de Aur de Adina Pintilie, la Berlinală, cu Nu mă atinge-mă.

    În editorialul revistei, Dana Duma explică opțiunea tematică:"Am considerat că succesul ei, echivalat cu un moment de turnură al Noului Cinema Românesc, este un prilej potrivit pentru a reevalua prezența femeilor-cineast în cinematograful nostru de ieri și de azi, precum și relevanța abordării temelor privind rolul femeii în societatea și scara valorilor din România".

    Numărul 2/2018 al revistei cuprinde texte despre cinematograful românesc de dinainte de 1989 și "vârfurile" tratării problematicii feminine de ieri (Lucian Bratu, Malvina Urșianu, realizatoarele din domeniul filmului de animație) și de azi (Adina Pintilie, Anca Damian, Ruxandra Zenide, Iulia Rugină, Cristina Iacob, autoarele de pelicule de ficțiune și documentariste din România și din diaspora etc.) Articolele încearcă să identifice privirea feminină în filmele noastre precum și stereotipurile în reprezentarea femeilor și în așteptările privind potențialul cineastelor noastre.

    Rubrica Prim-plan propune două interviuri foarte interesante cu actrița Dorotheea Petre și regizoarea Adina Pintilie, în evidentă legătură cu tema dosarului, “Cinema românesc la feminin". Prima dintre ele vorbește despre ce înseamn㠓să ai actoria în sânge", iar câștigătoarea Ursului de aur crede c㠓suntem déjà beneficiarele unei shimbări progresiste de mentalitate."

    Un număr important de pagini este dedicat galelor premiilor naționale anuale (UCIN, Gopo) și festivalurilor internaționale recente (TIFF, Bologna, Las Palmas, One World, BIEFF, Festival du film français, Cinepolitica. și, desigur, nu lipsesc rubricile Cronica filmului, Cartea de cinema, Sala de cinema.

    În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Anca Ioniță, Ioan- Pavel Azap, Irina Budeanu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andreea Chiper, Georgiana Mușat, Andra Petrescu, Andreea Pătru, Călin Stănculescu, Bianca-Olivia Niță .

  • A apărut un nou număr al revistei "Close up", revista UNATC de studii de film și media, editată cu sprijinul Uniunii Cineaștior. Numărul1/2018 (vol 2) include eseuri și studii dedicate în primul rînd Noului cinema românesc, a cărui evoluție inspiră în continuare cercetătorii. Christina Stojanova (Universitatea Regina, Canada) investighează înclinația cineaștilor români de a descrie proliferarea răului în societatea post-comunistă, în termeni apropiați filmului de gen, ceea ce confirmă deplasarea de la realismul radical la forme narative mai familiare. Contribuția lui Andrei Gorzo oferă o privire critică asupra unor recente cărți, în limba engleză, despre Noul cinema românesc (semnate de Monica Filimon, László Strausz și Bogdan Popa). Câteva filme românești sunt analizate prin prisma respațializării ostalgiei (nostalgia după trecutul recent est-european) în textul lui Wang Yao (Universitatea din Beijing) despre cinematograful balcanic post-comunist și subtextele lui politice. Analiza comparativă a Ancăi Ioniță dintre tragedia greacă și scenariile lui Cristian Mungiu își propune să demonstreze că filme precum 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, După dealuri și Bacalaureat au intrigi bazate pe paradigmele alegerilor și deciziilor, așa cum sunt ele definite de Aristotel în Poetica sa.

    Un episod al istoriei cinematografului românesc din diaspora, dispariția filmului Tararira turnat de Benjamin Fondane la Buenos Aires, este reinterpretat, în rama industriei cinematografice argentiniene și a contextului anului 1936, de Dana Duma.

    Un studiu al miturilor, narațiunilor și eroului este abordat de articolul lui Radu Nicoară, în contextul unei largi perspective, care privește cultura umană ca pe un întreg și o leagă de teoria evoluționistă darwiniană.

    Două alte articole ale noului număr de “Close up" sunt dedicate unor teme mai teoretice. Textul Irinei Trocan stabilește similitudini între filmul lui Antonioni Blow up și filme- eseu recente, încercând să definească specificul acestui gen, în timp ce Ana Agopian propune o analiză comparativă între romanele lui Alain Robbe-Grillet și scenariile lui, în încercarea de a formula o concluzie privind posibilitățile de a defini scenariul ca pe o formă literară. Rubrica de cronică de carte este dedicată unui nou volum concentrat asupra relației dintre feminism și cinema, “Feminist Film Theory and Pretty Woman" de Mari Ruti, recenzat de Iulia Voicu.

    Numărul 1/2018 al revistei "Close up", apărută la editura UNATC Press, cu sprijinul UCIN, poate fi citit, în format PDF, pe site-urile www.ucin.ro și www.unatc.ro.

  • Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor

    Fixeur, regia Adrian Sitaru
    Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer
    Un pas în urma serafimilor, regia Daniel Sandu

    Premiul Special al Juriului

    Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer
    Perfect sănătos, regia Anca Damian
    Breaking News, regia Iulia Rugină

    Premiul pentru regie

    Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor
    Călin Peter Netzer pentru filmul Ana, mon amour
    Adrian Sitaru pentru filmul Fixeur

    Premiul pentru scenariu

    Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor
    Dan Chișu pentru filmul Aniversarea
    Anca Miruna Lăzărescu pentru filmul La drum cu tata

    Premiul pentru imagine

    Andrei Butică pentru filmul Ana, mon amour
    Oleg Mutu pentru filmele Perfect sănătos, Vara s-a sfârșit
    Pătru Păunescu pentru filmele Limba paternă, Portrete în pădure

    Premiul pentru costume

    Cireșica Cuciuc pentru filmul Un pas în urma serafimilor
    Doina Levintza și Adina Bucur pentru filmul 6,9 pe scara Richter
    Velica Panduru pentru filmul Aniversarea

    Premiul pentru decor

    Andreea Popa pentru filmul 6,9 pe scara Richter
    Călin Papură pentru filmul Octav
    Alexandra Alma Ungureanu pentru filmul Perfect sănătos

    Premiul pentru interpretare feminina

    Ela Ionescu pentru rolul Ana din filmul Dimineața care nu se va sfârși
    Diana Cavallioti pentru rolul Ana din filmul Ana, mon amour
    Ana Radu pentru rolul Meda din filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor
    Voica Oltean pentru rolul Simona din filmul Breaking News

    Premiul pentru interpretare masculina

    Mircea Postelnicu pentru rolul Toma din filmul Ana, mon amour
    Anghel Damian pentru rolul Andrei din filmul Perfect sănătos
    Aaron Tudor Istodor pentru rolul Radu din filmul Fixeur

    Premiul pentru interpretare feminina rol secundar

    Diana Spătărescu pentru rolul Anca din filmul Fixeur
    Ana Ciontea pentru rolul Maria din filmul Marița
    Amalia Ciolan pentru rolul Maria din filmul Offstage

    Premiul pentru interpretare masculina rol secundar

    Ali Amir pentru rolul Aid din filmul Un pas în urma serafimilor
    Emanuel Pârvu pentru rolul Sandu din filmul Aniversarea
    Adrian Văncică pentru rolul din filmul Ultima zi

    Premiul pentru montaj

    Cătălin Cristuțiu pentru filmele Breaking News si 6,9 pe scara Richter
    Dana Bunescu pentru filmul Ana, mon amour
    ștefan Pârlog pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor

    Premiul pentru coloana sonora

    Mihai Orașanu pentru filmele Portrete în pădure și Lovesc, deci exist
    Frederic Thery pentru filmul Perfect sănătos
    Florin Tăbăcaru pentru filmul Breaking News

    Premiul pentru muzica originala "Adrian Enescu"

    Marius Leftărache pentru filmul Un pas în urma serafimilor
    Mihai Pocorschi pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor
    Vladimir Cosma pentru filmul Octav

    Premiul pentru scurt metraj de fictiune

    Andrei Huțuleac pentru filmul Offstage
    Adrian Silișteanu pentru filmul Scris/Nescris
    Conrad Mericoffer pentru filmul Cand afară ninge

    Premiul pentru film documentar de lung si scurt metraj

    Andrei Teodorescu pentru filmul Muzică de petrecere
    Francisc Mraz pentru filmul Combinat de ateliere
    Andrei Dăscălescu pentru filmul Planeta Petrila

    Premiul pentru film de animatie

    Sergiu Negulici pentru filmul Splendida moarte accident
    Ioachim Stroe pentru filmul Cord
    Serghei Chiviriga pentru filmul Cel mai bun client

    Premiul pentru film de televiziune

    Liviu Tofan pentru filmul Brașov 1987 – doi ani prea devreme
    Ruxandra țuchel pentru filmul Memoria fluturilor
    Andreea știliuc pentru filmul Provența, paradisul posibil

    Premiul de debut Opera Prima "Alexandru Tatos"

    Emanuel Pârvu pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor
    Cristi Iftime pentru filmul Marița
    Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor

    Premiul pentru machiaj

    Dana Roșeanu pentru filmele Aniversarea, Breaking News
    Bianca Boeroiu pentru filmul Un pas în urma serafimilor
    Christina Paul și Heike Erstfeld pentru filmul Ana, mon amour

    Ca in fiecare an, in cadrul Galei se vor acorda și premii Academice. La ediția actuală acestea vor fi acordate actorului Dan Nuțu, inginerului de sunet Anușavan Salamanian, directorului de imagine Călin Ghibu și criticului Călin Căliman (In Memoriam).

  • Noul număr al revistei "Film" dedică un grupaj consistent bilanțului anului trecut, "Remember 2017". Nouă critici au răspuns invitației de a evalua producția românească recentă și starea industriei noastre, cu puțin înainte de anunțarea premiilor anuale cele mai importante, UCIN și Gopo. Chiar dacă nu au lipsit premiile internaționale, ele nu au egalat în prestigiu trofeele din 2016. Totuși, nu se poate vorbi pe un ton pesimist despre 2017, pentru că am asistat la debuturi notabile și la înnoiri în domeniul documentarului și animației.

    Interviurile ediției au drept protagoniste, la rubrica Prim-plan, două actrițe în plină ascensiune: Olimpia Melinte și Diana Cavaliotti. Eseul lui Angelo Mitchievici "Preoți și preoție în filmul românesc de după 1989" intensifică interesul rubricii "Reflecții critice". Numărul include reportaje despre festivaluri internaționale și naționale: Berlinala, festivalurile de la Cairo, Rotterdam, Pordenone, CineMAiubit, Festivalul filmului nordic de la București. Nu lipsesc rubricile "Cronica filmului", "Cartea de cinema", "Redescoperiri".

    În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Călin Căliman, Cristian Tudor Popescu, Anca Ioniță, Doru Pop, Titus Vîjeu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Irina Trocan, Andrea Chiper, Georgiana Mușat.

  • In cursul lunii mai, Uniunea Cineaștilor din Romania va acorda premiile sale anuale pentru producțiile care au avut premiera in cursul anului 2017.

    Se pot înscrie filme de ficțiune, documentare, de animație (lung, scurt, mediu metraj) inclusiv coproducții realizate cu fonduri majoritar românești. Filmele trebuie să fi avut premiera în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2017. Un autor poate prezenta o singură producție.

    Înscrierile se fac în perioada 15 februarie - 15 martie 2018. Formularul de înscriere se trimite, impreună cu copiile filmului (5 DVD-uri), la sediul UCIN.

    De asemenea, rugăm producătorii și autorii care înscriu filmele să pună la dispoziția organizatorilor câte un demo al filmului sau un set de imagini reprezentative pentru a le include în materialele de promovare.

    Descarca Formularul de înscriere

  • Noul număr al revistei "Film" începe cu un bilanț provizoriu al anului care tocmai se încheie, unde 2017 în cinematograful românesc nu îndeamnă la concluzii triumfaliste. Pentru că, așa cum subliniază editorialul Danei Duma, deși avem o producție oarecum predictibilă, cu aproximativ 20 de titluri de lungmetraje, în termeni industriali nu prea putem să ne lăudăm. și asta pentru că "cifra e încă mult mai mică decît premierele anuale dinainte de 1990, iar, dacă ne uităm la dimensiunea exploatării cinematografice, numărul în scădere vertiginoasă al sălilor de cinema ne îndeamnă spre raftul cu autodepresive."

    Din fericire, frustrările de acest fel sunt compensate de filmele foarte bine primite în festivalurile internaționale și lansate în ultimul trimestru, cărora le sunt consacrate comentarii la rubrica Cronica filmului. Iar proaspăt premiatul la San Sebastian, actorul Bogdan Dumitrache, este protagonistul rubricii Prim-plan. Alte interviuri au ca interlocutori pe actrița Ana Ciontea și pe criticul francez Joachim Lepastier.

    Dosarul numărului, "Primul Război Mondial în filmul românesc" pornește de la ideea că "filmul de ficțiune românesc s-a născut purtând uniforma filmului de război" și reunește articole dedicate unor producții pe această temă realizate în majoritate înainte de Revoluție și aflate printre preferatele publicului de la noi. Dosarul deschide discuția despre construcția României moderne, care va continua în 2018, anul Centenarului României Mari.

    Numărul include multe reportaje despre festivalurile internaționale ale toamnei (Valladolid, Limassol, Toronto, Salonic, Astra, Ljubljana, Les films de Cannes a Bucarest, etc.Nu lipsesc rubricile Cartea de cinema, Redescoperiri și Sala de cinema.

    În acest număr semnează: Dana Duma, Marilena Ilieșiu, Laurențiu Damian, Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Călin Căliman, Cristian Tudor Popescu, Anca Ioniță, Magda Mihăilescu, Titus Vîjeu, Luminița Comșa, Dinu-Ioan Nicula, Andra Petrescu, Georgiana Mușat, Emil Stanciu.

  • Mi-am dorit o dezbatere în comisiile de specialitate nu doar o vizită formală care a avut loc, o dezbatere care să cuprindă mai mulți cineaști. Mai multe opinii. Legea cinematografiei din 2005 a suferit prea multe modificări fiind în multe articole anacronică cu realitatea cinema-ului de astăzi. Nu s-a abrogat nici măcar OUG prin care Arhiva Națională de Filme face parte din structura Institutului de Film, propus de Ministerul Culturii acum câțiva ani. Își mai amintește cineva despre această ordonanță? Este neabrogată!

    Se spune într-un comunicat: "respingerea Ordonanței va însemna, de asemenea, anularea independenței acordate Arhivei Naționale de Filme". Vorbim despre independență sau despre subordonare în cadrul unei posibile direcții din Ministerul Culturii și Identității Naționale ( Patrimoniu)?

    Eu cred că după aceste confuzii și interpretări subiective este bine să ne aplecăm cu atenție asupra OUG 91 din 2016 într-o dezbatere reală și constructivă. Îmi exprim speranța că Președintele României Klaus Werner Iohannis va retrimite legea în Parlamentul României la Comisia de cultură a Camerei Deputaților și acolo cineaștii să fie chemați să își expună punctele de vedere.

    Vă mulțumesc.

    Laurențiu Damian, regizor

    Președintele Uniunii Cineaștilor din România

  • Comunicat de presă Uniunea Cineaștilor din România 25 noiembrie 2015

    În conformitate cu prevederile "Legii nr. 282/2015 pentru modificarea și completarea OG nr. 20/1994 - măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente", conducerea Uniunii Cineaștilor din România a suspendat activitățile publice din cadrul cinematografului Studio din București (B-dul Gen. Ghe. Magheru nr.29, sector 1), care se încadrează, prin raport de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic și prezintă pericol public. Menționăm că administratorul principal al acestui cinematograf este Arhiva Națională de Filme, Uniunea Cineaștilor din România fiind administrator secundar (locatar).

    Conform prevederilor legii, la intrarea în cinematograful Studio va fi montată într-un loc de maximă vizibilitate, în cel mai scurt timp posibil, "bulina roșie" conținând textul "Clădire expertizată tehnic încadrată în clasa I de risc seismic".

    Uniunea Cineaștilor din România, membră a Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România, va face toate demersurile necesare pentru reluarea activităților specifice în cinematograful Studio, cât mai curând posibil.

    Uniunea Cineaștilor regretă faptul că este nevoită să rezilieze acordul cu ambasada Republicii Kazahstan pentru găzduirea Festivalului Filmului Kazah care urmau să se deruleze la cinematograful Studio începând de vineri, 27 noiembrie a.c., și acordul cu Facultatea de Film a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L.Caragiale", pentru găzduirea în zilele de 2-5 decembrie 2015, a celei de-a 19-a ediții a Festivalului Internațional de Film Studențesc "Cinemaiubit" (care și-a organizat toate edițiile anterioare în cadrul cinematografului Studio), precum și acordurile pentru găzduirea altor evenimente culturale.

    Uniunea Cineaștilor a investit în cinematograful Studio fonduri deosebit de mari pentru a-l aduce la standarde europene, astfel încât în ultimii ani a reușit să găzduiască evenimente culturale internaționale, la nivel corespunzător.

    Uniunea Cineaștilor din România face apel la Ministerul Culturii, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe să sprijine demararea imediată a lucrărilor de consolidare necesare, din fonduri naționale și din fonduri europene, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, cinematograful Studio să redevină spațiul consacrat celor mai importante manifestări culturale cinematografice din țara noastră, așa cum a fost în ultimele decenii.

    Uniunea Cineaștilor din România consideră că, în prezent, o parte însemnată din viața culturală a capitalei este paralizată astfel încât este imperios necesar ca Guvernul României să ia măsuri imediate și energice pentru revenirea la o viață culturală normală.

    București, 25 noiembrie 2015

    În numnele conducerii Uniunii Cineaștilor din România: Laurențiu Damian - președinte, Sorin Ilieșiu și Radu Corciova – vicepreședinti, Lucian Pricop - director executiv.